Camera integrată

Publicat în Dilema Veche nr. 405 din 17-23 noiembrie 2011
Camera integrată jpeg

Am citit cartea de debut a Biancăi Burţa-Cernat, Fotografie de grup cu scriitoare uitate, ca pe un thriller de succes. Cînd vezi pe copertă şase amazoane interbelice şi citeşti subtitlul provocator (Proza feminină interbelică) te aştepţi mai degrabă la un thriller politic cu miză feministă. Nici vorbă însă de feminism, deşi B.B.-C. are nu doar serioase cunoştinţe în domeniu, dar şi simpatii inevitabile şi, aş zice, de bun-simţ. Mai mult, premisa de fond a relecturii aplicate din acest volum este una polemică atît în raport cu „tendinţele de enclavizare a aşa-numitei «literaturi feminine»..., dar şi cu «feminismul diferenţei»“. Cu alte cuvinte, atunci cînd a început să recitească literatura unor scriitoare uimitoare (pentru felul în care înţelegem azi scrisul) – sute de cărţi doar parţial reeditate, presa vremii despre ele, memorii şi critică exhaustivă, adică întreg contextul apariţiei tîrzii a fantasmei scriitoarei în literatura română – B.B.-C. postula inexistenţa unei literaturi feminine pe criterii biologice sau ontologice. Susţinea, aşadar, nu „camera separată“ a Virginiei Woolf, ci o „cameră integrată“ ideală, a unei singure literaturi, indiferent de gen, sex şi roluri asumate social. La 10 ani de la aventurarea în acest proiect mai complicat decît îşi imaginează criticii neimplicaţi (adică cei care au păreri atît de ferme asupra „literaturii feminine“ încît nici nu se mai obosesc s-o citească), B.B.-C. ajunge, nu fără infinite nuanţe, la aceeaşi concluzie, asumat desuetă în raport cu feminismul hard: literatura e una singură, fie că este scrisă de bărbaţi sau de femei, iar separarea artificială pe criterii de gen sau asumarea marginalităţii şi minoratului nu pot face decît rău legitimării critice pe criterii estetice. Criteriul estetic este însă pus sub semnul întrebării, în vremurile noastre de extremă democratizare a scrisului, iar principala confruntare prin care va trebui să treacă această carte cu adevărat excepţională este aceea cu cohortele de susţinători edificaţi ai scrisului fără însuşiri.

O scriu cît se poate de nedilematic (deşi, trebuie să recunosc, sînt mai degrabă woolfiană în chestiunea „camerei separate“): volumul Biancăi Burţa-Cernat este o sinteză rară în critica noastră de azi, o carte ce ar trebui susţinută şi recunoscută ca atare, cu speranţa, mărturisită, că va fi continuată şi pentru perioada comunismului (cînd, e drept, în afară de Dana Dumitriu şi Gabriela Adameşteanu, puţine scriitoare au mai ţinut primul raft, dar unde încap încă surprize de proporţii) şi poate pentru epoca noastră (in)estetică, cînd nu de-a dreptul grotescă.

Există însă o problemă în opoziţia făţişă a autoarei faţă de enclavizare şi faţă de diferenţa asumată pe criterii de gen: indiferent de argumente teoretice, reunificări istorice, asumări canonice şi nenumărate bune intenţii, literatura scrisă de femei este, în continuare, tratată de critica şi istoria literară ca o insulă cochetă din oceanul literar (pe care fac escale, în drumurile lor odiseice, şi anumiţi bărbaţi), definită printr-un set de trăsături clare: psihologizare, intimizare, „scriitura cu propriul corp“, sensibleria, neantul literar... Cu toate că prejudecata pare depăşită la nivelul intenţiilor, ea este încă bine înfiptă în imaginarul critic chiar şi atunci cînd criticul e femeie – poate mai abitir atunci, de teama izolării sau a etichetei feministe. Este nevoie nu doar de o minte clară şi de curajul propriilor convingeri, dar şi de o explorare, la pas, prin hăţişurile schimbării orizontului de receptare, ale criticii (de toate calibrele) desfăşurate pe aproape un secol de literatură, prin contextele complicate şi „grupurile de presiune“ interbelice – aşa cum o face B.B.-C. în cartea sa –, ca să vezi în ce fel poate fi asumată azi, în „epoca nesiguranţei“, opoziţia faţă de separarea literaturii în două, după sex. În două, dar nu în două jumătăţi, căci aşa-zisa literatură feminină (autoarea îşi asumă sintagma pe copertă, dar şi atunci cînd vorbeşte despre o „estetică trăiristă“ ce implică o mare parte a generaţiei interbelice, aşadar şi scriitori, nu doar scriitoare) nu e decît o margine a imperiului literar, cu munţi şi văi, cu defileuri şi depresiuni, cu cîmpii şi butaforii...

Din acest motiv, dar şi dintr-o mefienţă atît faţă de spectrul resentimentului, cît şi faţă de contestarea canonului, studiul de faţă cartografiază – cu luciditate, umor şi talent – marginea aceasta uitată de lume ficţională, adică proza unui desant interbelic format din nouă scriitoare: Hortensia Papadat-Bengescu (eliminată, se pare, recent din anumite programe şcolare), Ticu Archip, Sanda Movilă, Henriette Yvonne Stahl, Lucia Demetrius, Anişoara Odeanu, Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Sorana Gurian. Dacă faceţi un scurt exerciţiu de sinceritate, o să vedeţi că primul lucru pe care vi-l amintiţi în legătură cu aceste scriitoare e vreo anecdotă, căci anecdota prima şi la Sburătorul lui Lovinescu. Cartea Biancăi Burţa-Cernat nu evită nici ea anecdota ce plutea în aerul interbelic al acestor scriitoare remarcabile, fiecare, cel puţin într-o carte, însă îl relativizează, îl „marginalizează“ cu ironie şi detaşare critică, lăsînd loc analizei comparative (uneori chiar a anecdotei, cîntărită din mai multe surse), înţelegerii şi mai ales inovaţiei de fond din scrisul acestora. E o demonstraţie-pledoarie cu toate cărţile pe masă, cum nu s-a mai făcut pînă acum în critica românească.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.