Zilele trecute, am primit pe WhatsApp de la fiica mea o scurtă înregistrare video făcută de ea cu telefonul, noaptea. La început, nu vedeam nimic, doar un ecran negru. După ce am sporit luminozitatea ecranului, am văzut ce îi stîrnise curiozitatea: un șir de lumini se mișca regulat pe cer. Luminile descriau un fel de L, pornind din partea de jos a literei și înaintînd către vîrf.

Ce să fie? Mi-am dat cu părerea că cineva a legat de o sfoară cîteva lampioane. Explicam astfel și luminile, și regularitatea cu care se deplasau. Era o teorie stîngace, respinsă cu ușurință. Luminile se aflau la o distanță prea mare ca să poată fi vorba de vreo dirijare prin fir de la sol. Iar cea mai timidă pală de vînt ar fi deranjat geometria strictă afișată, în ciuda conexiunii fizice. M-am lăsat păgubaș, gîndind în sinea mea că e ceva izolat, legat de cine știe ce coincidență a reflexiilor sau de vreun exercițiu uman.

A doua zi, am aflat ce s-a întîmplat de fapt în seara precedentă. Compania SpaceX lansase alte cîteva sute de sateliți Starlink din cei 42.000 pe care vrea să îi plaseze, în total, pe orbita Pămîntului. Ceea ce se văzuse în filmulețul nocturn era deplasarea lor cuminte către locurile viitoare de muncă, din deceniile care urmează.

Lansarea nu e lipsită însă de controverse. Sateliții sînt destinați facilitării accesului a miliarde de oameni la internetul de mare viteză. Tehnologia modernă a internetului de mare viteză este însă sub tirul diverșilor susținători ai teoriilor conspiraționiste răspîndite și mai abitir acum, de pandemie. Lansarea sateliților companiei lui Elon Musk va alimenta retorica acestora, care leagă coronavirusul de antenele 5G.

Dar mai e un motiv de controversă, unul serios însă. Astronomii se plîng că sateliții SpaceX vor schimba radical înfățișarea cerului înstelat. Mașinăriile Starlink sînt mai strălucitoare decît 99% dintre sateliții existenți pe orbită, iar numărul lor mare va amplifica strălucirea culisantă a scenei atmosferice de noapte. „În curînd va fi o loterie să mai poți observa o constelație de atîtea puncte luminoase mișcătoare”, a spus Ronald Drimmel, un cercetător american.

Dar nu numai astronomii vor avea de suferit; pentru toți oamenii planetei, cerul va arăta altfel decît l-au știut sutele și miile de generații de ancestori. Bunicilor le va fi greu, dacă nu imposibil, să îi mai instruiască pe nepoți în topografia stabilă pînă mai ieri a cerului de noapte.

Ce e de făcut? SpaceX a promis că își va vopsi sateliții care vor fi lansați în perioada următoare. Numai că partea cea mai mare a strălucirii acestora vine de la panourile lor solare, care nu pot fi vopsite. Adevărata dificultate este însă că nu există o autoritate internațională care să reglementeze lumea sateliților. Orbitele sînt noul Vest Sălbatic, în care cel mai puternic face legea. Și chiar dacă un tribunal dintr-o țară intervine, el nu are nici o jurisdicție asupra altor țări. În pofida direcției insuflate de pandemia de covid, către o reglementare națională mai accentuată, rămîn multe lucruri importante care nu se pot organiza și care nu pot funcționa fără o colaborare internațională.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.

Foto: Captură twitter.com/spacex