Cu sau fără depresie, toţi oamenii sînt buni

Alexandra CRĂCIUN
Publicat în Dilema Veche nr. 547 din 7-13 august 2014
Cu sau fără depresie, toţi oamenii sînt buni jpeg

„Depresia, depresiiiiia, deeeeepresia, deprrrrrrresia“ – aşa suna un exerciţiu glosolalic pe care îl încerca un psihoterapeut al celui de-al treilea val, pentru a minimiza proiecţia tabloului clinic în cazul unei tinere ce suferea de depresie.

Mai grav este faptul că Organizaţia Mondială a Sănătăţii arăta că în lume sînt diagnosticaţi peste 350 de milioane de depresivi, dintre care doar în Europa se află în jur 30 de milioane.

Cu alte cuvinte, dacă am aplica formula „Depresivi din toată Europa, uniţi-vă“, am acoperi o ţară cu o populaţie o dată şi jumătate mai mare decît populaţia României sau cît Finlanda, Danemarca, Norvegia, Irlanda şi Elveţia la un loc.

Imaginaţi-vă zgomotul acestui exerciţiu glosolalic european şi brusc cred că veţi căpăta o imagine mai clară a ceea ce este fericirea.

De fapt, se pare că şi lingvistic acoperim diferit noţiunea de fericire.

Sanscrita, de pildă, are douăsprezece cuvinte ce declină diferite nuanţe ale fericirii, în timp ce în germană nici nu e foarte clar dacă eşti „fericit“ sau ai parte doar de ceva „noroc“.

Cu alte cuvinte, spre deosebire de engleză, unde avem noţiuni diferite pentru noroc – luck şi fericire – happiness, în gemană, Glück haben: „a avea noroc“ sau Glück empfinden: „a fi fericit“ ţin, în fond, de un fel de „potriveală“, de vreme ce ambele formule vin de la termenul de gelücke, atestat pentru prima oară prin 1160 şi care însemna, evident, „potrivit“.

Şi cînd mă gîndesc că ultimii doi ani i-am petrecut în Bavaria pe care, împreună cu prietenii de la universitate, obişnuiam să o numim Bavaria Felix şi, dintr-un reflex păşunist, am tot încercat să îi învăţ „fundamental sincreticele“ cuvinte dacice: brînză, varză, barză, mazăre, prin care să îi reconectez la istorica Dacia Felix.

Desigur, aceasta nu a avut nimic de-a face cu faptul că: „Unul din zece germani a suferit în anul precedent o depresie cu o durată de mai multe săptămîni.“ (cifrele sînt oricum din 2002). Şi, sper, nici cu rata mare a sinuciderilor, de peste 10.000 de locuitori pe an, ceea ce face ca atunci cînd întîrzie trenul, în Germania pasagerii să nu mai ridice sudalme către DB, CFR-ul lor, ci, fără să mai aştepte precizarea cauzei, să bombăne mefient la adresa vreunui individ care a deraiat cu depresia lui precizia de ceasornic a trenurilor germane.

Oricum, aşa cum arăta Stefan Klein, „fiecare al cincilea german suferă cel puţin o dată în viaţă o tulburare psihică.“ Şi, dacă ar fi să aplicăm ultimele cercetări de ordin neurologic, se pare că au ceva probleme cu partea stîngă a lobului frontal.

Există însă şi antidotul. Prezenţa unor cheaguri de sînge în partea dreaptă a lobului frontal îi face pe pacienţi euforici, în aceeaşi măsură în care deficienţele în funcţionarea zonei din stînga îi face pe pacienţi depresivi.

Şi dacă tot ne aflăm destul de aproape de emisfere, acolo lucrurile stau şi mai bizar.

Este cunoscut faptul că emisfera dreaptă – sediul emoţiilor, al creativităţii, dominantă în perceperea posturilor şi a expresiilor faciale, idilică şi imaginativă – ar trebui să fie responsabilă de gestionarea stărilor şi emoţiilor pozitive.

Şi totuşi, studiile arată faptul că fix emisfera stîngă, banala emisferă stîngă, lingvistică, ordonată, aritmetică e sursa stărilor euforice producătoare de serotonină, pe seama cărora putem pune şi fericirea.

Cu alte cuvinte, faptul că România pierde anual 1% din PIB, adică 1,4 miliarde euro, din cauza tulburărilor depresive, se datorează tocmai emisferei stîngi.

Desigur, celebra definiţie dată de Julia Kristeva depresiei ca „pierdere“ nu avea nici o legătură cu registrul financiar, dar miza psihanalitică pare să fie aceeaşi: depresia, arăta Kristeva, este o pierdere impropriu gestionată, în care pacientul alimentează în continuare pozitiv imaginea celui care l-a trădat sau l-a abandonat. Depresia, însoţită de sentimente de culpă şi devalorizare, corelează orice pierdere cu pierderea propriei fiinţe, a fiinţei întregi, pentru că depresivul nu mai ştie să piardă.

Şi dacă tot vorbim despre pierderi, să luăm în calcul doar faptul că piaţa antidepresivelor în România se ridică undeva în jurul a 20 de milioane de dolari şi cred că emisfera stîngă ar trebui să ni se activeze rapid, chiar la nivel naţional.

După cum arăta într-un studiu publicat în anul 2000, în cadul Universităţii din Mississippi, Grazyna Rajikowska, în depresie, nu numai că avem de-a face cu o scădere a activităţii cerebrale, dar creierul se şi atrofiază, iar regiuni cerebrale întregi se pot micşora cu o treime. Bucuria, în schimb, şi sentimentele pozitive duc la creşterea activităţii cerebrale. Altfel spus, fericirea ne face mai inteligenţi, iar tristeţea şi episoadele depresive au exact efectul contrar.

Vorba lui Dalai Lama: „creierul este elastic, iar partea noastră de fericire se poate mări prin antrenament mintal.“

Este ceea ce vrea să sugereze probabil şi cel mai vizionat spot al anului 2013, campanie ce a adunat cam toate premiile importante de publicitate decernate anul trecut, sub denumirea de Life Beauty Sketches. Ei bine, iată că nici publicitatea nu mai este roz, ci a început, şi ea, să prezinte depresii, invitîndu-ne la „antrenamente mintale“ prin care îmbunătăţirea imaginii despre noi poate fi cuantificată în masă neuronală.

Excelentă tranzacţie: cumperi Dove, te vezi mai frumoasă, ieşi din depresie, îţi creşte masa neuronală şi iar cumperi Dove.

Desigur, nu era tocmai ceea ce ne sugera Dalai Lama, dar spotul are cel puţin 64.160.256 de vizualizări pe YouTube.

Dar ca să transgresăm registrul comercial, să tragem cel puţin o concluzie.
„Nu sînt bun de nimic. Pur şi simplu, nu merită. Viitorul meu este cenuşiu. Nu pot face nimic pînă la capăt.“ Nu. Nu este încă aceasta concluzia. Sînt doar cîţiva itemi consemnaţi în „Chestionarul gîndurilor automate“, folosit, ca şi Scala Hamilton sau BDI, în diagnosticarea depresiei.

Concluzia noastră este alta. O Europă cu 30 de milioane de depresivi diagnosticaţi, la o greutate a creierului de 1,39 kg şi o diminuare a volumului acestor creiere cu 1/3 în cazul depresiilor majore, este realmente o Europă mult mai uşoară. Nu am să fac aici calculul, tocmai pentru a vă invita astfel să vă utilizaţi emisfera stîngă a creierului şi să produceţi un pic de serotonină.

Pot doar să vă spun, ca în bine cunoscutul banc canibal: „Cu sau fără depresie, toţi oamenii sînt buni.“

Alexandra Crăciun este lector dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. 

1025 21 Iamandi jpg
Business as usual
Poate că britanicii, spre deosebire de alte nații mai versatile, mai cameleonice, au exercițiul normalului.
VJ jpg
La aniversară. Valeriu Jereghi în spațiul filmului european
Creator a 19 filme ca regizor, 21 și ca scenarist, opt ca director de imagine și unul ca producător, a fost și actor în patru filme.
1014 23 jpg
„Probabil cel mai aşteptat album rap din ultimii zece ani” – G.P. VOLCEANOV în dialog cu PHUNK B –
Prima mea casetă de hip-hop românesc a fost Familiarizează-te de la La Familia, în 2001, septembrie, de ziua mea, la 7 ani.
p 21 WC jpg
Digital și analogic
Dincolo de sensul intrinsec al unui cuvînt sau al unei expresii, mai există unul, extrinsec, care rezultă din relația acestora cu contextul.
1013 23 Miru fotosoto jpg
„De ce iubim femeile MCs” (II) – G.P. VOLCEANOV în dialog cu MIRU
„Mi-ar plăcea măcar la Conservator, fiind de specialitate, să fie o materie legată de rap.”
image png
Trasul de șireturi
Dar nici cel din urmă nu se oprește vreodată din citit. Nu va declara niciodată că nu mai are nevoie de cărți.
1010 22 coperta jpg
image png
Hoțul de timp
Ei se fortifică în interiorul iluziei de a „avea în mînă accelerarea sau încetinirea călătoriilor la graniță, nu cea geografică, ci cea a veșniciei”
image png
Solidaritatea de aparență
Grație coincidenței onomastice, își însușise fără jenă „faptele de vitejie” ale acestui fotbalist sîrb; și-i mersese de minune pînă să fie descoperit.
image png
Iarna pe uliță
Psihic, însă... mi se pare că e invers.
image png
Privirea ca formă de gîndire în arta lui Marin Gherasim
Preocupările teoretice ale pictorului se manifestă de timpuriu.
p 21 Heinrich B”ll jpg
Dragostea tăiată la montaj. Heinrich Böll despre doliul Germaniei
Dar nu la asta se gîndea Heinrich acum: el se gîndea la speranța care luminase o clipă chipul mamei, numai o singură clipă, dar știa că o clipă înseamnă mult.
index jpeg 7 webp
Ce a căzut, de fapt, în 1989?
Ce nu știm este dacă această situație va dura. Experiența ne arată că omul nu poate trăi fără narative și că istoria la un moment dat se repetă.
pata umana jpg
Pata umană. Despre intoleranță și mizantropie
„Ignoranța nu este un vid, este un preaplin de scenarii și de certitudini.”
p 23 jpg
p 22 Dimitrie Cantemir WC jpg
Cantemir – confluenţe culturale şi aculturaţie
Cel care făcea această observaţie vorbea în bună cunoştință de cauză, sugerînd una din componentele procesului de aculturaţie.
p 22 jpg
Întotdeauna tu, niciodată eu sau despre violența invizibilă
Termenul de „violență psihologică” este intrat de puțini ani în vocabularul colectiv și conștientizat ca fenomen care se petrece și la care am fost și sîntem expuși fără a ne da seama.
987 23 Volceanov jpg
„De ce iubim femeile MCs” – G.P. VOLCEANOV în dialog cu GANI (partea I) –
Cel mai important e să fii true şi pasionat pînă la capăt.
982 22 Lepenies jpg
Muncă intelectuală
Munca intelectuală a lui Martus/Spoerhase e o carte foarte interesantă și plină de învățăminte.
p 23 jpg
În aerul firav al Globului
Ce lecție transfiguratoare despre puterea teatrului este acest spectacol! Și totuși, care Ioana? Ioana pitit/ă în fiecare din noi, care-și dorește să fie ascultat/ă, recunoscut/ă și acceptat/ă. Nimic mai simplu.
980 21 Badescu jpeg
Copel Moscu și jocul de-a realitatea
Filmele lui Moscu sînt documentare ale unei lumi ascunse, a unei alter-realități adevărate, care există, dar nu este într-un mod de la sine înțeles, adică prin însuși faptul de a fi, observată și băgată în seamă.
index jpeg 4 webp
Pe scurt, despre iluzia schimbării
Cădem de acord că aceste vremuri trecute erau frumoase atît pentru fete, cît și pentru băieți.
index jpeg 2 webp
Cu iubirea în minte, cu mintea în iubire
Cînd, la rîndul nostru, iubim o anumită persoană, această iubire se poate extinde la un obiect care i-a fost drag, poate deveni o colecție de obiecte iubite de acel om sau o pasiune pentru un anumit domeniu.
Robert Harron and Gertrude Norman in The Tender Hearted Boy (1913) (cropped) jpg
Iubire "all inclusive” sau prietenie?
Ceilalți, care își investesc energia în mai multe relații, în mai multe preocupări, au de-a face cu limitele, distanța, absența și iubirea neîmpărtășită toată viața.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.