Un petec de plan

23 octombrie 2013
Un afiş jpeg

Un prieten îmi trimite pe Internet o bucăţică dintr-un plan al Bucureştilor pe care, fără să-l pot data cu precizie, îl cred de la începutul secolului trecut. El cuprinde un fragment din zona periferică nordică, ce va deveni rezidenţială în deceniul următor. Se întinde pe direcţia V-E, între strada Avedic şi aleea Cogălniceanu, deci de-o parte şi de alta a Şoselei (Kiseleff), avînd la sud strada Colonel Mihai Ghica – de fapt, prelungirea bulevardului care pleca din Piaţa Victoriei, purtînd acest nume al fostului proprietar, după care s-a chemat al Filantropiei, 1 Mai şi, de curînd, Ion Mihalache. Prelungirea Ghica era deja, în 1933, strada Arhitect Ion Mincu. Nume armenesc, Avedic este de mult uitat; a devenit Delavrancea, cu aleile răsucite în jurul său, A, B, C şi D. Din aleea Cogălniceanu – mai tîrziu strada Aviator Ştefan Protopopescu, Kogălniceanu (bis), Dăniceni şi, în sfîrşit, Gheorghe Brătianu – se văd aici, urcînd spre Herăstrău, numai trei proprietăţi: Mişu Stoenescu, V. Vasilescu şi maior Tomescu. Acestea pe dreapta. Pe stînga, vasta grădină a Sanatoriului „Sfînta Elisaveta“, învecinată la sud cu două case: una a doamnei locotenent-colonel G. Exarcu; cealaltă, la stradă, a Mariei Dupont, de la care a trecut la familia Văitoianu. Sanatoriul, la nr. 25 de pe Mincu, se numea încă Hönig în 1944, dar curînd după aceea a fost, în anii ’50, rezervat cetăţenilor sovietici, fiindcă toată suprafaţa, pînă la străduţa care face legătura cu şoseaua Kiseleff, a fost ocupată din 1935 de Legaţia – ulterior Ambasada – URSS, astăzi a Rusiei.  

După primul rond al Şoselei – unde, din 1892, era Bufetul (a cărui arhitectură reproduce pavilionul românesc de la expoziţia din Paris, 1889 – operă a lui Mincu), se găsea, pe Kiseleff nr. 3, proprietatea moştenitorilor lui Alexandru Gănescu, trecută apoi la principele Jan Korybut Woroniecki şi la soţia acestuia, Adina, care fusese doamna Take Ionescu. Noi am văzut acolo Muzeul de Artă „Béatrice şi Hrandt Avakian“ şi am vrea să-l revedem. Mai în spate a funcţionat mulţi ani alt sanatoriu, pentru studenţii TBC. La nr. 5, locuia Scarlat Iarca, dintr-o familie de boieri rîmniceni, el fiind soţul Arabellei, care a publicat în franţuzeşte o carte de amintiri (de fapt, anecdote şi frivolităţi). La sfîrşitul secolului al XIX-lea, un Constantin Iarca fusese deputat liberal, dar cu adresa la Buzău, deci fără casă în Bucureşti. Terenul a fost cumpărat în 1911 de prinţul George Valentin Bibescu, pentru care arhitectul Cerchez a construit o frumoasă casă, avînd la etaj o terasă cu arcade. Acolo, din 1927 a fost palatul Regelui Mihai, pînă în 1930, şi al Principesei-Mame Elena, pînă în 1932. Astăzi, clădirea, mult refăcută, este ING Bank. Fiindcă proprietatea Iarca nu fusese încă vîndută lui Bibescu, data documentului se poate stabili imediat după 1900.

Descifrarea planului continuă pe strada Avedic – paralelă cu Şoseaua –, tăiată la mijloc de o alee care se îndreaptă spre piaţa care va fi a Filantropiei şi care a primit, pe la 1930, numele de Profesor Nicolae Ionescu, în amintirea unui politician liberal chemat să predea istoria la Universitate. Pe ambele părţi – alte proprietăţi înscrise pe numele lui Al. Gănescu, iar mai la sud, probabil la colţul actual al pieţei cu strada Mincu – un căpitan Ion Anastasiu. Acelaşi mai avea o proprietate la marginea aleii. De acolo se înşirau, în direcţia parcului: I. Heldenreich, G. Păun, Iosif Iorgu, Tudorache Ghiţă, Franz Schmitt, Maria Lupea şi Andrei Schwartz. Mică burghezie împestriţată cu alogeni, la fel şi în partea opusă, înspre traseul actual al străzii Mincu: preotul Roşianu, Iosif Gancevici şi Grigore Artinovich. Români, aproape de originea lor rurală, alături de comercianţi sau meşteşugari cu nume străine. Ce trebuie neapărat reţinut este că peste tot era verdeaţă, pădure chiar, în care se împlîntaseră locuinţe modeste, joase, înconjurate de grădini. De asemenea, o profesiune răspîndită era a birjarilor („muscalii“ aveau grajdul lîngă casă). Oraşul se extindea către nord, mai încet pe linia pe care s-a dezvoltat bulevardul – destinat comerţului –, către viitoarea Piaţă Domenii, mai rapid între Kiseleff şi şoseaua Jianu, unde numai după 1930 va prinde contur Parcul Jianu. Bulevardul Aviatorilor de astăzi, mărginit de vile noi şi pietruit  – pavajul la care s-a renunţat nu de mult –, a înlocuit drumul bătătorit pe care veneau altădată, spre bariera de la Piaţa Victoriei, produsele satelor vecine, şi era numit Gheorghe Buzdugan, în amintirea regentului din 1927-1929.

Istoria străzii pe care o cunosc cel mai bine s-a schimbat după 1930, cînd, ca un omagiu pentru „eroii aerului“ (cărora li se va înălţa monumentul), au apărut în zonă nume de aviatori la o mulţime de străzi. În 1929 nu era încă nici unul. Protopopescu i-a fost atribuit aleii Cogălniceanu, unde, în 1934, Al. Tzigara-Samurcaş cumpără teren la colţul cu Mincu: de la Mişu Stoenescu trecuse la o firmă germană, F. Blumer & Co. din Schwanden. Un lot, Mincu nr. 29, a rămas lui C. Tutuc; pe cel din Cogălniceanu nr. 4, arhitectul Richard Bordenache a construit (P+3) casa în care au locuit, alături de părinţii lor (Al. Tzigara-Samurcaş şi Maria Cantacuzino), poetul Sandu Tzigara-Samurcaş şi pictoriţa Ana M. Berza, cu soţul ei, istoricul generator de gînduri majore. Mai departe, la nr. 5 – Constant Grigoriu şi sora sa, doamna Madgearu, văduva omului politic asasinat de legionari. Casa cu nr. 6 a fost a geologului Virgil Ianovici. La un moment dat, chiar Lucia Sturdza-Bulandra trăia la nr. 10. Casa vecină, la nr. 14, era a marchizei Montagliari. La nr. 16, inginerul Ion A. Berindei a avut de soţie pe Maria Tzigara-Samurcaş, violonistă. Pe frontul de vest al străzii, casa acoperită de viţă-de-vie nu mai era a lui Văitoianu, ci îi avea la etaj pe un general Dumitrescu şi pe fratele său, colonel, veniţi cu Divizia „Tudor Vladimirescu“, iar parterul a fost locuit, după arhitectul Ascanio Damian, de Fănuş Neagu, aşa că amintirea scriitorului dăinuie în zidurile acelea. Majoritatea clădirilor din şiragul din dosul ambasadei au fost multă vreme ocupate de militari sovietici. Totuşi, mai este de menţionat casa profesorului Radu Vulpe, arheolog ca şi soţia sa, Ecaterina Dunăreanu-Vulpe, amîndoi elevi ai lui Pârvan. Multe din aceste case erau, cînd am intrat în ele, pline de cărţi şi obiecte de artă. Erau, tot atunci, invadate de nedoriţii plasaţi de Spaţiul Locativ în acest mediu în care prezenţa lor era incongruă şi umilitoare. Cîţi ani a fost închis Ion Berindei ca „agent american“? Zece sau doisprezece? În orice caz, auzeam acolo despre alţi membri ai aceloraşi familii, care erau arestaţi. Nu era un peisaj cultural obişnuit, ci unul modelator de omenie.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.