Teatrul Naţional din Iaşi: după 14 ani

Publicat în Dilema Veche nr. 435 din 14-20 iunie 2012
Teatrul Naţional din Iaşi: după 14 ani jpeg

Renovarea instituţiilor de cultură reprezintă şi în Iaşi un subiect trist: cele mai multe dintre şantierele care se deschid par eterne. Termene de 3-4-5 ani pentru finalizarea acestui tip de investiţii se transformă uşor în 8, 10 sau 15 ani. La un moment dat, faptul că instituţia X sau Y este înfăşurată în schele şi acoperită cu pînză tinde să se transforme în normalitate, masca intrînd încet-încet în conştiinţa publică, ca permanenţă. Iar definitivarea unui astfel de şantier şochează: aproape că nu-ţi vine a crede că faţadele strălucitoare, interioarele mirosind a nou şi impunătoarele coloane se aflau tot timpul acolo, aşteptînd să fie scoase la lumină.

Una dintre clădirile din Iaşi aflată într-o astfel de situaţie a fost cea a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“. Proprietar: Ministerul Culturii. Pe scurt, iată cum au decurs cei 14 ani reprezentînd perioada de renovare a acestui monument istoric:

● August 1998: licitaţia este atribuită firmei Conest SA Iaşi. Termen-limită: 6 ani.

●  Pentru că Ministerul Culturii a finanţat sporadic investiţia, lucrările au fost uneori stopate, iar termenul de predare s-a tot prelungit. În primii 10 ani au fost cheltuiţi 117 miliarde de lei vechi.

●  În timp, o parte dintre reprezentaţii au avut loc în alte instituţii: Ateneu, Muzeul Literaturii, Teatrul Luceafărul. După ce Sala Mare a fost închisă, piesele s-au jucat într-o clădire de lemn amenajată lîngă Teatru. Acest „cub“ a costat aproximativ 300.000 de euro.

●  La sfîrşitul lui 2007, toate lucrările au fost sistate. n 2009: contractul cu Iasicon a fost reziliat şi pentru că se obţinuse o nouă sursă de finanţare (credit extern de 9,2 milioane de euro, contractat de Guvern), a fost organizată o nouă licitaţie, cîştigată de Iasicon SA Iaşi.

●  Termenul de definitivare a lucrărilor, anunţat de către Ministerul Culturii pentru decembrie 2011, nu a fost respectat. n

● Iunie 2012: inaugurarea izbăvitoare a clădirii Teatrului.

Dintr-o veche dorinţă a autorităţilor ieşene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, mai ales după ce un incendiu devastator distrusese o clădire din Copou cu această destinaţie, Teatrul a fost construit în perioada 1894-1896, în baza unui proiect al austriecilor Ferdinand Fellner şi Hermann Helmer. Aceştia proiectaseră multe alte clădiri de acest gen, printre care cele din Viena, Hamburg, Salzburg, Budapesta, Graz. Finanţat la început dintr-un împrumut de 800.000 de lei luat de la CEC, pe 20 de ani, „a costat cu înzestrarea sa complectă, decoruri şi mobilier nou, adus din străinătate, costume nouă asemenea, instalaţie specială de lumină electrică, încălzire cu aburi şi ventilatoare automate, o sumă de peste 2.000.000 lei.“ (N.A. Bogdan, Oraşul Iaşi, Editura Tehnopress, 2004).

În interior, Sala Mare are 750 de locuri, este organizată în stal, loje şi balcon, înconjurate de ornamente de inspiraţie barocă şi rococo şi 1418 lămpi electrice, în mijloc aflîndu-se un candelabru cu 109 becuri din cristal de Veneţia. Cortina principală este concepută sub forma unei alegorii a vieţii, cu cele trei vîrste în plan central, la dreapta fiind imaginată simbolic Unirea Principatelor. Pe plafon, deasupra fosei orchestrei, se află stema celor patru provincii reunite, cu însemnele heraldice ale fiecăreia. Printre cei care au condus Teatrul ieşean se numără: Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu şi George Topîrceanu.

Laudele pentru faptul că Teatrul Naţional din Iaşi, o clădire emblematică a oraşului, arată, în sfîrşit, cum se cuvine, nu prea îşi au locul: a avea grijă de ceea ce ne-au lăsat înaintaşii e atît o datorie, cît şi o expresie a bunului-simţ. În plus, noi am renovat în 14 ani ceea ce ei au construit în doi.

Sorin Cristian Semeniuc este doctorand al Universităţii „Al.I. Cuza“ din Iaşi. 

Foto: S.C. Semeniuc

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.