Sinteza necesară

Publicat în Dilema Veche nr. 369 din 10 - 16 martie 2011
Sinteza necesară jpeg

Despre Bucureşti au apărut în ultima vreme o mulţime de cărţi, şi numărul lor creşte neîncetat. N-ar trebui să treacă neobservată printre ele aceea recent apărută la Editura Curtea Veche, care uneşte calităţile estetice ale unui album cu informaţia riguroasă a unui studiu istoric. Titlul, Bucureştiul european, vrea să apere ideea că, deşi născut tîrziu faţă de alte capitale şi purtînd cicatricile unor devastări dintre care cea mai sălbatică a fost după 1977, oraşul a reprezentat un reper internaţional datorită eforturilor depuse în perioada interbelică pentru asanarea, organizarea şi înfrumuseţarea sa. Mai mult chiar, o privire către sfîrşitul secolului al XIX-lea arată că proiectele pe care s-au bazat acele realizări erau mai vechi, începînd încă din vremea lui Cuza.

Autorul, Bogdan Andrei Fezi, a publicat la Paris în 2005 teza lui de doctorat Bucarest et l’influence française: entre modèle et archétype urbain, 1831-1921. Structurarea arhitecturală şi urbană s-a desfăşurat avînd drept model Parisul. O ştiam toţi; ceea ce ni se spune nou aici este că acelaşi exemplu a fost urmat ulterior la Berlin şi Dresda, la Mexico City sau Cairo. Datele despre măsurile legislative luate pentru a stimula construirea de locuinţe, inclusiv scutiri temporare de impozite, sînt şi ele noi şi semnificative. Tot inspirate de regulamentele franceze au fost şi deciziile modernizatoare ale Primăriei, în perioada în care guvernarea Capitalei au avut-o, pe rînd, liberalul Pache Protopopescu şi conservatorul N. Filipescu. Tot capitolul referitor la rolul inginerilor francezi şi al firmelor din Franţa este foarte bine documentat. Cu privire la rectificarea Dîmboviţei şi canalizarea oraşului mai există un fond de arhivă parizian care ar merita cercetat la venerabila Bibliothèque de l’Institut, unde nu ştiu cum au ajuns acele dosare. 

Pavarea străzilor începuse înainte de Regulamentul Organic, cele dintîi contracte fiind încheiate cu Harting şi Blaremberg – ar fi de adăugat că amîndoi erau ofiţeri în armata rusă şi înrudiţi cu familiile domneşti din Principate. 

Harta principalelor străpungeri şi alinieri care au avut loc în jurul lui 1900 confirmă importanţa acelei epoci pentru conturarea tiparului în care s-a dezvoltat Bucureştiul. O asemenea străpungere vedem chiar în momentul de faţă: trasarea unui coridor între Piaţa Victoriei şi Calea Rahovei, cu lărgirea brutală a străzilor Buzeşti şi Berzei. În legătură cu înnoirea concepţiei urbanistice în ajunul Primului Război Mondial, este evocat inginerul Cincinat Sfinţescu, personalitate despre care vom avea prilejul să vorbim şi aici cu altă ocazie. Planurile de sistematizare adoptate după 1921 s-au bazat pe concepţia delimitării unor zone funcţionale, care fusese recomandată de Sfinţescu. Martha Bibescu a susţinut ideea centurii de plantaţii. Din păcate, deşi fusese recomandată din 1917 de elveţianul E. Pittard, menţinerea spaţiilor verzi din interiorul oraşului, avantaj pe care Bucureştiul îl datora întîrzierii cu care se conformase la aspectul occidental, nu a fost respectată decît în parte, iar astăzi construcţiile, haotice sau rigid aliniate, au luat cu asalt parcurile. Istoria concursurilor de arhitectură şi urbanism, naţionale sau internaţionale, care erau o practică obişnuită, îi serveşte autorului ca să argumenteze încadrarea în Europa capitalelor. După o evaluare obiectivă a rezultatelor sistematizării impuse de regimul comunist, lucrarea se încheie prin propunerea unor soluţii pentru problemele actuale ale Bucureştiului. Între aceste revendicări se regăseşte atribuirea proiectelor prin concurs, alături de altele pe care le-am susţinut în repetate rînduri: respectarea PUG-ului, dreptul cetăţenilor la consultare, asigurarea eficienţei legilor care protejează monumentele istorice, refacerea suprafeţelor de vegetaţie, limitarea densităţii construcţiilor în zona centrală. 

Ilustraţia, abundentă şi bine aleasă, întregeşte, pagină cu pagină, caracterul de sinteză al acestei cărţi, de aşezat în raftul de bibliotecă cel mai accesibil, pentru recitire. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.