O carte care vine la timp

Publicat în Dilema Veche nr. 391 din 11-17 august 2011
O carte care vine la timp jpeg

Am mai avut prilejul să atrag atenţia asupra Editurii Simetria, care produce, la un înalt nivel, atît al conţinutului, cît şi al formei grafice, lucrări referitoare la trecutul şi prezentul arhitecturii româneşti. Am găsit astăzi în cutia mea de scrisori un nou volum pentru care ţin să mulţumesc donatorului anonim (bine informat, fiindcă a ştiut unde să-şi depună ofranda). Mă simt de aceea dator să semnalez cititorilor obişnuiţi ai acestei rubrici cartea editată de Mirela Duculescu – Fondul documentar de arhitectură din România. Raport preliminar de politică culturală. Ea se constituie într-un apel, din partea Ordinului Arhitecţilor, pentru înfiinţarea şi organizarea unor structuri memoriale ale profesiunii, aşteptate de mai multă vreme. Tema aceasta nu poate să nu fie în directă legătură cu problema despre care am de scris în fiecare săptămînă: ce trebuie păstrat din patrimoniul de arhitectură al Capitalei şi ce criterii de atribuire a valorii documentare poate să invoce judecata de care e nevoie. 

Culegerea de observaţii şi reflecţii, pe care o răsfoiesc, începe prin a constata că sursele, cel puţin pentru istoria dintre prima jumătate a secolului al XIX-lea şi schimbarea brutală de regim din 1948 şi anii următori, nu lipsesc, dar sînt dispersate, fiind de căutat în Arhivele Naţionale, la Bucureşti sau în provincie. Profesorul Nicolae Lascu, principalul nostru specialist în materie de urbanism, înşiră fondurile esenţiale: Biblioteca Academiei, Ministere ca al Lucrărilor Publice sau al Internelor, muzee judeţene sau municipale, primării etc. Că inventarierea lor n-a fost încă dusă la îndeplinire firesc în condiţiile pe care le cunoaştem e o situaţie care se întîlneşte şi în alte ţări. Dificultăţi şi mai mari se ivesc cînd e vorba de arhivele postbelice, distruse sau împrăştiate în ultimii douăzeci de ani, sau pentru a reţine proiectele realizate în actualele birouri de arhitectură, peste măsură înmulţite şi, adesea, efemere. Rămîn însă arhive personale moştenite de la arhitecţi de seamă de către familiile lor, dacă le-au păstrat sau depus în custodia unui depozit oficial, deschis cercetării. De multe ori totuşi, asemenea colecţii de documente au fost descoperite întîmplător şi salvate in extremis (Henriette Delavrancea-Gibory, în podul fostei locuinţe a arhitectei, sau Tiberiu Niga, la un centru de topit hîrtie!). Virgil Ştefan Niţulescu, cu autoritatea pe care i-o dau funcţiile ocupate pînă acum în Ministerul Culturii, pledează pentru înfiinţarea unui muzeu al arhitecturii româneşti, aşa cum există în străinătate – peste o sută! Idealul pentru care militează arh. Şerban Ţigănaş este în acelaşi timp arhivă, cît mai cuprinzătoare, şi muzeu, datorită fotografiilor şi filmului. Unul din cei care au conceput de mult un muzeu al arhitecturii din România, punîndu-i bazele prin numeroase expoziţii şi simpozioane internaţionale, este Alexandru Beldiman, căruia i se datorează Editura Simetria. Originalitatea contribuţiei lui la acest volum este că propune chiar un viitor sediu pentru muzeu în Halele Obor, operă a lui Horia Creangă, şi că manifestă înţelegere şi respect faţă de anumite personalităţi care, în perioada comunistă, s-au străduit să-şi facă meseria cu demnitate şi ingeniozitate. La rîndul său, Şerban Sturdza depune mărturie despre experienţele sale proprii sau ale altora, atît români, cît şi străini, care pot fi valorificate în strădania de a asigura comunicarea arhitectului cu lumea din jur. Organizarea unor arhive de arhitectură şi urbanism în Franţa şi Marea Britanie oferă exemplele pe care Cristina Woinaroski le propune ca vrednice de a fi imitate. Un caz local este cel prezentat de Mircea Paşca, a cărui investigaţie a privit arhitectura de la Oradea în preajma Primului Război Mondial. Alt studiu de caz, analizat de Ştefan Ghenciulescu, se referă la revista Arhitectura, nu cea din epoca clasică 1906-1944, ci în anii 1999-2010, cînd a devenit un mijloc de informare nu numai asupra realităţii româneşti, ci şi pentru contextul internaţional. Articole de Alex Axinte & Cristi Borcan, Mădălin Ghigeanu şi Andrei Mărgulescu continuă să demonstreze necesitatea unei arhive culturale a arhitecturii româneşti. 

Pentru situaţia din Bucureşti sînt de văzut paginile lui Matei Bellu despre Centrul Civic şi relatarea pasionată a Doinei Vella despre lupta dusă în decembrie 2010-ianuarie 2011 pentru a stăvili devastarea zonei Buzeşti-Berzei. Dacă n-ar fi acel final optimist care vrea să ne asigure de o redresare către care năzuim, aş fi de acord cu fiecare rînd al acestei mărturii istorice despre demolări. Autoarea, pe care am întîlnit-o în zilele în care hala Matache era împresurată de excavatoarele de la „Euroconstruct“, a descris exact „de pe teren“ scene ale distrugerii la care asistăm. 

Căutarea adevărului şi conservarea lui – aşa cum le evocă în postfaţa sa Mariana Celac – formează miezul acestei cărţi. Ele găsesc cea mai convingătoare argumentare în ilustraţia, extrem de bogată şi instructivă, care însoţeşte textele.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.