Muzeul de la Poştă

Publicat în Dilema Veche nr. 412 din 5-11 ianuarie 2011
Muzeul de la Poştă jpeg

Destinat să fie Poşta Centrală, acest palat a fost construit în anii 1894-1898 de renumitul arhitect Al. Săvulescu (1847-1902), avînd o suprafaţă utilizabilă de 30.000 m2. A costat şase milioane de lei-aur; se povesteşte că, de cîte ori trecea pe acolo, prim-ministrul liberal D.A. Sturdza suspina, îndurerat de risipă. Financiar, clădirea a fost întotdeauna păguboasă. În timpul Primului Război Mondial, Guvernul Brătianu, silit să se retragă în Moldova, a lăsat aici, la Poştă, cinci milioane pentru leafa funcţionarilor ce continuau să lucreze, dar banii au fost confiscaţi de germanii ocupaţiei. De-a lungul întregii sale existenţe, imobilului nu i s-a făcut nici o reparaţie capitală: de fiecare dată, sorocul a coincis cu un război sau cu o criză economică. Lipseşte chiar dosarul proiectului redactat de arhitect pentru a obţine autorizaţia de construcţie. Nu s-a păstrat decît caietul de sarcini pentru înlocuirea lemnăriei. Singura modificare importantă care s-a adus clădirii a fost, prin anii ’50, acoperirea cu tablă în locul ardeziei originale.

Adevărul este că probleme sînt de sus pînă jos. Monumentalul Palat al Poştelor a fost construit pe un teren impropriu, lîngă malul din Evul Mediu al Dîmboviţei, în condiţiile în care pe Podul Mogoşoaiei curgea un pîrîu, pînă pe la 1850, iar sub edificiul modern se aflau ruinele hanului Constantin Vodă, ridicat de Brâncoveanu şi dărîmat în 1863-1870. Cum se construia atunci, n-a existat fundaţie, zidurile fiind pur şi simplu înfipte în pămînt. În lipsa unei legături între laturile clădirii, faţada dinspre Calea Victoriei tinde să se desprindă de restul. Ceea ce nu s-a descoperit decît recent – enormele cantităţi de pămînt şi moloz deplasate la construcţie n-au fost evacuate, ci ascunse sub planşee, aşa încît acestea au fost supraîncărcate şi înălţate cu aproape un metru. Pînă şi decovilul cu care se transporta molozul a fost abandonat în pivniţă. Prin urmare, această povară de zeci de mii de tone a rămas locului şi numai printr-o minune nu a provocat prăbuşirea imobilului la cutremurele majore din 1940 şi 1977. Altă fraudă a constructorilor, care ar fi putut avea consecinţe foarte grave: numeroase ziduri interioare nu sînt din cărămidă, ci din paiantă. Aşadar, marea greutate a unor panouri aplicate pe pereţi, de pildă hărţi uriaşe pe panouri de stejar care fac parte din inventarul Muzeului, a creat pericolul ca ele să cadă peste public...

Înfiinţarea Muzeului datează din 1969, însă deschiderea primei expoziţii n-a avut loc decît în 1971. Nu au fost atunci intervenţii importante, cu excepţia construirii Lapidariului. Nici instalaţiile sanitare sau electrice n-au intrat în reparaţiile necesare. Muzeul a funcţionat treizeci de ani, pînă în 2002, fără ca această situaţie să se schimbe. Ba da, între timp a crescut nivelul apei freatice în această zonă, aşa că subsolul e inundat. În concluzie, peste 60% din suprafaţa clădirii nu mai poate fi folosită. De zece ani, vizitatorii au la dispoziţie numai parterul cu diverse expoziţii. Firma care cîştigase contractul pentru restaurare, anunţînd drept cost al întregii operaţii o sumă pe care a cheltuit-o din primele luni, n-a mai primit nici un ban.

În momentul de faţă se caută răspunsul la două întrebări: De unde ar putea veni fonduri pentru consolidare şi unde se va evacua patrimoniul din interiorul Muzeului pe perioada cît vor dura lucrările? 

P.S. Majoritatea informaţiilor de care am uzat aici le deţin de la prietenul Ernest Oberländer-Târnoveanu, care, pentru păcatele lui (care or fi), este directorul acestui Muzeu. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.