Multe şi mărunte din vechiul Bucureşti

Publicat în Dilema Veche nr. 520 din 30 ianuarie - 5 februarie 2014
Multe şi mărunte din vechiul Bucureşti jpeg

Zilele astea, cînd ambiţia de a deschide măcar primul trunchi din şoseaua Uranus înteţeşte confruntarea dintre partizanii acestui proiect de anvergură şi cei care ne-am opus demolărilor ilegale din zona Matache, o să spuneţi că o vizită în trecut este o evadare de la problemele actuale. Chiar aşa, pînă vom vedea ce întorsătură iau lucrurile, să mai citim din „almanahe“, ca să afle oamenii cum se trăia în acest oraş cînd el începea să se adapteze la noua sa situaţie, de capitală a unui stat independent, cel mai tînăr regat balcanic. Faţă de un prezent alunecos, simt nevoia să mai deschid o carte, ca să mă întîlnesc cu ce nu se mai poate schimba.

O vorbă obişnuită, pe care am repetat-o şi eu de multe ori, se găseşte pe coperta cărţii Anunciul şi reclama sînt sufletul comerciului. Răsfoiesc Almanachul Comercial pe anul 1886, un repertoriu folositor de adrese din „Bucuresci“, alcătuit de un domn George Albert Tacid, directorul Oficiului de publicitate România din str. Academiei, 18. Orice i-ar fi trebuit cuiva, n-avea decît să întrebe acolo. De pildă, căuta un avocat şi-l descoperea la pagina 75 pe „d. Maiorescu Titu Liviu, fost ministru, advocat şi profesor la Universitate, consultaţiuni de la 8-10 dimineaţa, Str. Mercur 1“. Ocupat om, îşi începea ziua devreme, rezervînd primele ore pentru activitatea profesională din care cîştiga. La aceeaşi rubrică îl descopăr pe un unchi al bunicului meu: „Emanuel Arghiropol, advocat român, Str. Ştefan cel Mare (alături cu tribunalul), se însărcinează cu căutarea proceselor înaintea tutulor instanţelor din ţară, avînd şi un biurou special pentru acte de notariat.“ Specificarea identităţii etnice, la a doua generaţie născută în Moldova, şi omniscienţa proclamată îmi inspiră bănuiala că nu prea avea clienţi. Tot la „profesiuni libere“ – arhitecţii: P. Gottereau, Mandrea, Montaureanu, Orăscu, Socolescu şi chiar I.I. Heliade Rădulescu, fiul scriitorului, cu adresa în Piaţa Moşilor, la „grădina Heliade“. Adrese comerciale şi de afaceri: Djaburov, care vindea „articole de China“ (adică porţelanuri) şi banca Marmorosch Blank, al cărei sediu era atunci în Lipscani, nr. 78.

Despre condiţiile generale de viaţă publică, constatăm că erau 35 de hoteluri, 27 cafenele, faţă de numai 10 în Adresse bucurescene din 1875, şi patru firme de „telephoane“. O încă modestă, dar fermă înclinaţie culturală o dovedesc 12 librării, dintre care opt pe Calea Victoriei. Preocupările artistice sînt reprezentate de cei cinci pictori, de exemplu: Ed. Grand (Victoriei, 87). În 1875, lista pictorilor îi cuprindea pe Aman (Clemenţei, 6), pe Tătărescu (Belvedere,19), pe Stăncescu (Rafael,1), pe Dan (Pasajul român) şi Henţia (Oţetari, 9). Szathmáry îşi avusese atelierul de „photograf“ pe str. Mogoşoaiei, la colţul cu Bulevardul. În 1886, numărul fotografilor a crescut la 10 şi printre ei figura Fr. Mandy, în Ştirbey Vodă, 1. Toate acestea erau profesiuni care se bazau pe comandă, precum croitorii. Casa de la nr. 4 din str. Luminii (astăzi General Christian Tell) era împărţită de Szathmáry, în 1886, cu Karl Storck, „sculptor în piatră“, dar acesta, în 1875, locuia în str. Mogoşoaiei, 61, şi se recomanda pentru executarea de „pietre mormîntale“. Pentru această specialitate mai existau alţi patru; printre ei, Lambaditis, familie care şi-a păstrat meseria pînă s-a stins, prin 1970. Cînd, în 1886, apare Oscar Späthe, care nu locuia încă în Parcul Filipescu, ci în Izvor 41, el este înregistrat atît ca sculptor, cît şi ca „fabricant de teracotă şi ornamente de ciment şi de ipsos“.

Din mulţimea reclamelor, cele mai comice sînt cele pseudomedicale. Una laudă „balsamul de auz, cunoscut ca mijlocul cel mai nemerit şi mai eficace pentru vindecarea auzului greu şi dobîndirea auzului pierdut de tot: o sticluţă 2 franci 50“. Alta: „Electro-omeopatia Mattei. Se face cunoscut onorabilului public că descoperitorul remedielor electro-homeopatice, atît de renumite şi folositoare, nu numai în Italia, Germania, Englitera etc., dl Conte Cesare Mattei din Bolognia (Italia) a numit ca singurul său reprezentant în toată România pe sub-semnatul şi numai la dînsul se poate găsi cartea de medicină Vade-Mecum a contelui Mattei, tradusă lămurit în limba română de doamna Bruzzesi. Se găseşte de vîndare pe preţul de 2 lei.“

N-aţi recunoscut? În D’ale carnavalului, Catindatul „a citit în cartea lui Matei... Nu vanghelistul, ăsta e altul, e doftor de bătături în Italia şi face şi vopsea pentru păr... Al dracului italianul!“ Comedia lui Caragiale a fost scrisă chiar atunci, în 1885.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.