Mănăstirea Slatina

Publicat în Dilema Veche nr. 426 din 12-18 aprilie 2012
Mănăstirea Slatina jpeg

Văzută la întoarcerea dintr-o călătorie pe drumul ce lega tradiţional Lvovul polonez – actualmente Lviv, în Ucraina – de Moldova, întreaga arhitectură a mănăstirii Slatina şi „curiozităţile“ ei, cum ar spune ghidurile franţuzeşti, capătă adevărata lor semnificaţie.

De-a lungul timpului şi al vieţii mele profesionale, am adunat cîteva „uimiri“. Printre ele este cea creată de lipsa de reacţie – observată atît la studenţi, cît şi la cei cît de cît avizaţi care vizitează Moldova – în faţa unor edificii care, începînd cu secolul al XVI-lea, mărturisesc vizibil împrumuturi ale unor forme provenind dintr-un orizont estetic profund diferit de cel care este deja cristalizat în epoca lui Ştefan cel Mare. Poate că tocmai acest fond local şi forţa imaginii a ceea ce înseamnă „moldovenesc“ îi fac pe cei care văd, de pildă, Mănăstirea Slatina să nu bage de seamă modernitatea ei. Fiindcă, la o privire puţin mai atentă, asta reprezintă ea – ieşirea din medieval şi intrarea în modernitate a arhitecturii moldoveneşti la jumătatea secolului al XVI-lea.

Gheorghe Balş aborda subiectul acum aproape un secol. De atunci, cercetători şi istorici de artă, restauratorii de la jumătatea secolului al XX-lea descopereau noi elemente în sprijinul afirmaţiilor sale. Şi totuşi, vizitatorul de astăzi vede la Slatina doar încă o mănăstire moldovenească, pe lîngă şi la fel cu atîtea altele. Şi poate are dreptate: o incintă rectangulară de zid, cu turnuri de colţ, toate legate cu drumuri de strajă şi amenajate pentru apărarea ansamblului; corpurile de chilii, stăreţia şi anexele cuprinse între ziduri şi orientate către spaţiul central în care se află biserica, urmaşă vizibilă a celor de la sfîrşitul domniei lui Ştefan. Pînă aici, toate sînt mai mult sau mai puţin asemănătoare.

Şi aici apar „curiozităţile“. Terminată la porunca lui Alexandru Lăpuşneanu, în 1558, biserica are încă de la început o pardoseală cum „în Moldova alta nu-i / Toată de marmură roşie, te sfiai picior să pui“, scrie Alecu Beldiman (1760-1826) în poemul „Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821“, după ce revolta eteriştilor condusese la deteriorarea mai multor mănăstiri, printre care şi Slatina. Tot din vremea începuturilor este şi mormîntul Teofanei, fiica lui Alexandru Lăpuşneanu. Situat în pronaos, el este acoperit de un baldachin susţinut de două coloane de marmură roşie, cu capiteluri sculptate. Tot Lăpuşneanu pune să i se facă o casă domnească, cu grădina ei, în mijlocul căreia se afla o fîntînă cu ghizduri de piatră. Mai sînt case domneşti şi în alte mănăstiri, dar nicăieri una cu asemenea suprafaţă, nicăieri nu s-au găsit urmele vreunei grădini şi ale unei fîntîni decorative. Şi, în epocă, nici o astfel de casă domnească nu avea golurile de uşi şi ferestre decorate cu ancadramente de factură renascentistă; nici un turn nu avea – ca la Slatina – intrarea marcată de un ancadrament cu clasicul motiv al denticulilor; nici sculptura cu Gorgona şi nici fragmentul de capitel ce se află alăturate în muzeul mănăstirii nu sînt regăsibile în alte edificii contemporane.

Explicaţia nu stă numai în folosirea de meşteri şi materiale din Transilvania, ci, mai ales, în frecventarea de către Lăpuşneanu a Poloniei atunci vecine. Drumul pe care îl invocam la început era făcut adesea de trimişii săi. Şi este de presupus relaţia sa directă cu Petrus Italus, arhitectul lombard care completează şi încheie construcţia bisericii ortodoxe din Lvov – plătită de Lăpuşneanu – la numai un an după terminarea celei de la Slatina. Vreme destulă pentru ca voievodul să fi cerut şi primit informaţii despre modul în care în Polonia epocii se ridicau edificii după modele din peninsula italică. Arhitectura Mănăstirii Slatina a devenit astfel prima purtătoare a semnelor modernităţii europene contemporane.

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: L. Brătuleanu

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.