La întoarcerea de la expoziție

Publicat în Dilema Veche nr. 355 din 2 - 8 decembrie 2010
La întoarcerea de la expoziție jpeg

Nu trece o săptămînă fără ca Muzeul Ţăranului Român să anunţe spectacole, conferinţe, filme, aşa încît nu vom exagera spunînd că el a devenit cel mai cunoscut centru al vieţii culturale bucureştene. O dovedeşte marele număr al celor care-i calcă pragul, chiar dacă unii sînt atraşi de librăria Cărtureşti, care şi-a deschis un sediu acolo, iar alţii (oare neapărat alţii?) de tejghelele din curtea din spate, încărcate de produsele unei gustoase bucătării ţărăneşti. În sala de la subsol, unde eram aduşi cu de-a sila la diverse şedinţe cu care propaganda oficială îşi făcea programul, se adună cu regularitate un public cinefil. 

De data asta, m-am dus să văd expoziţia „Spaţiul modernităţii româneşti 1906-1947“, o splendidă prezentare, critic interpretată, a arhitecturii româneşti din prima jumătate a veacului trecut. Textele placardate care comentează desenele şi fotografiile atrag imediat atenţia: exactitatea riguroasă a informaţiei şi bunul-simţ al judecăţii sînt calităţi pe care nu le întîlnim des şi pentru care sîntem recunoscători. Ele aparţin dnei Carmen Popescu, comisar general al expoziţiei, autoarea cărţii Le style national roumain. Construire une nation à travers l’architecture – o teză de doctorat în Franţa care, ca studiu de istorie culturală, arată o cunoaştere adîncă a subiectului. Zilele trecute, a apărut încă un volum cuprinzînd contribuţiile mai multor cercetători pe aceeaşi temă, iniţiat şi îngrijit de dna Carmen Popescu. 

Nu se poate spune îndeajuns cît de nou este demersul găzduit acum de Muzeul Ţăranului. Tendinţele caracteristice care au străbătut arhitectura celor patru decenii sînt ilustrate de mărturii adunate în jurul a trei nume: Paul Smărăndescu, Henriette Delavrancea-Gibory şi Octav Doicescu. În total, 137  desene de arhitectură şi documente fotografice provenind de la Biblioteca Naţională – pentru Smărăndescu, de la Muzeul Ţăranului – pentru doamna Gibory şi de la Uniunea Arhitecţilor – pentru Doicescu. Faptul că cele trei instituţii adăpostesc aceste arhive este o victorie a memoriei, un certificat de nobilă civilizaţie. Să zicem că Doicescu era cunoscut, datorită cartierului de la Herăstrău (parcelarea UCB Bordei) pe care l-a construit în 1936, dar Henriette Delavrancea era mai mult un nume, iar de Smărăndescu cine-şi mai aducea aminte? 

Una din ideile originale pe care este organizată expoziţia este evocarea interiorului în care aceşti artişti au creat. Intimitatea atelierului, mobilierul purtînd sigiliul epocii sînt nespus de grăitoare. Ba, pentru a introduce chiar un element de decor caracteristic, într-o vitrină sînt ceramici de Nora Steriade. În aceeaşi zi, frunzărind  vechi scrisori de familie, tocmai dădusem peste plicuri de la Vila Nora din Sinaia. Tot aşa, văzînd fotografii din casa Smărăndescu cu canapeaua din salonaş într-un cadru de lemn sculptat în stil popular, am înţeles de ce în salonul de la Văleni tronează o canapea cu acelaşi tip de ramă pe care bunicu-meu o comandase la o şcoală de meserii din Cîmpulung. 

După stilul Beaux-Arts, reprezentat de Smărăndescu, „arhitect diplomat de guvernul francez“, a venit un avînt modernist în perioada interbelică în care românii, dezrobiţi de grija zilei de mîine, reaşezau rosturile societăţii lor – vezi cartierele muncitoreşti concepute de Horia Creangă şi Octav Doicescu – sau îşi simţeau stimulată pofta de a se distra. Drept care, ultima sală a expoziţiei e plină de reclame, de fotografii de piscine sau de planuri de cabane: atmosfera din Jocul de-a vacanţa şi din Accidentul  lui Sebastian. Vizitatorului i se oferă pe un ecran de televizor jurnale cinematografice în care, dacă nu te pierzi în învălmăşeala care curgea pe Calea Victoriei de la Capşa spre Dragomir Niculescu, poţi să caşti gura la inaugurarea Academiei Militare, de Carol al II-lea şi Tătărescu. Cîte lucruri neştiute sau uitate! Că Grozăveştii sînt opera lui Doicescu, sau că blocul Băicoianu a fost proiectat de Henriette Delavrancea, de pildă – sînt repere de istorie bucureşteană care ies astfel la iveală.  

Nimeni nu pleacă de la această expoziţie fără dorinţa de a reveni. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
O problemă a unghiilor ar putea fi un semn mai puțin cunoscut al cancerului
Anumite modificări ale unghiilor ar putea fi un semn al problemelor grave de sănătate, inclusiv cancer și artrită reumatoidă. Avertismentul vine din partea dr. Amir Khan, de la ITV. Acesta a recomandat o programare la medic, în cazul în care observăm semnele.
image
Cei mai mari poluatori cu plastic din lume, dezvăluiți de un studiu. Ce companii binecunoscute otrăvesc planeta
Conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 56 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial, iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare
image
BBC: Ucraina a folosit rachete cu rază lungă de acțiune, livrate în secret de SUA
Ucraina a început să folosească rachete balistice cu rază lungă de acțiune împotriva forțelor rusești. Faptul că armele au fost furnizate în secret de SUA a fost confirmat de către oficialii americani.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.