Expoziţia de la Cotroceni

Publicat în Dilema Veche nr. 436 din 21-27 iunie 2012
Expoziţia de la Cotroceni jpeg

De curînd semnalam interesul care s-a ivit dintr-odată pentru pictorul şi fotograful Szathmari (văd acum că s-a convenit asupra acestei forme a numelui). Aniversarea a 200 de ani de la naşterea sa a fost salutată atît de expoziţia de la Biblioteca Academiei, de prea scurtă durată Ð cum sînt întotdeauna aceste desfăşurări ale comorilor care se păstrează acolo Ð, cît şi de altă expoziţie la Cotroceni. Aceasta din urmă e cu mult mai bogată, însoţită şi de un frumos album, şi are avantajul că va rămîne vizibilă pînă în august. Unsprezece muzee din toată ţara şi principalele două biblioteci din Bucureşti s-au asociat pentru ocazie şi au pus laolaltă fragmente din opera lui Szathmari, aproape necunoscută de publicul larg. Rezultatul este o splendidă călătorie prin ţara noastră, aşa cum era înainte de 1887, data la care artistul s-a stins din viaţă. Uleiuri, acuarele, desene în peniţă, cromolitografii şi fotografii, cîte s-au adunat, prezintă o panoramă plină de culoare şi vioiciune, de la portrete oficiale pînă la o puzderie de costume ţărăneşti a căror tradiţie nu murise încă, dar pe care astăzi nu le mai vedem decît în muzee. Peisajele, şi ele, fie că sînt colţuri de oraş, maluri de rîu sau drumeaguri care se pierd în iarbă către zare, evocă un tărîm de nespusă poezie, care parcă nu a fost nicăieri, niciodată.

Datele pieselor, cînd sînt indicate, permit reconstituirea cronologică a biografiei lui Szathmari. Un prim reper ar fi o vedere a Cotrocenilor în 1834, urmat însă de o călătorie la Florenţa Ð pelerinaj inevitabil atunci pentru un artist Ð, fiindcă un desen creionat în 1839 a fost datat greşit în album cu zece ani mai devreme. De la 1844, cînd era de Bobotează la Bucureşti şi cînd a pictat portretul Elisabetei Ştirbei, prezenţa lui Szathmari aici e statornică. Chipurile lui Ştirbei şi Cuza şi ale doamnelor lor, în litografii, arată năzuinţa lui de a deveni pictor de curte, ceea ce încercase şi pe vremea lui Bibescu (portretul Mariţicăi din 1846). Ca să nu piardă această poziţie, obţinută din 1863, s-a repezit în 1866, în cele cîteva zile în care s-a crezut că noul domnitor se va numi Filip I, să copieze un portret al contelui de Flandra. ën continuare, a deţinut funcţia pînă în 1870, ceea ce i-a îngăduit să-l însoţească pe Carol pe cînd îşi descoperea ţara.

Ce a văzut la Bucureşti? Paşnice scene de viaţă cotidiană, ca sacagiii opriţi la o uşă dosnică de casă boierească, halviţarii, rahatgiii şi iaurgiii de pe străzi, îmbulzeala din Tîrgul Moşilor unde, într-un colţ, un moşneag scrie un nume pe o cruce, nişte mîrţoage dezlegate din ham în piaţă la Mavrodin (poate pe Podul Caliţei, Calea Rahovei de astăzi), carele şi butoaiele care ticseau curtea Hanului Manuc, femeile care-şi umplu doniţele la fîntîna Mitropoliei. Un frumos chioşc de zid, împodobit cu motive orientale sculptate în marmură, se găsea la ãfîntînile CantacuzinoÒ, adică probabil la lacul din Parcul Libertăţii. Szathmari a urmărit cursul Dîmboviţei de la Ciurel pînă la Radu-Vodă, unde, împreună cu raţele, se scăldau fetişcane despuiate. La biserica Batiştei şi la Stavropoleos a copiat lucrări ale lui Preziosi, realizate în perioada 1868-1869. Pe vremea aceea, fotografia bisericile Antim şi Colţea (cu turnul de alături, care mai exista), Mitropolia şi clădirea nouă a Universităţii, cu frontonul ei semeţ de templu grecesc.

Două acuarele reprezintă scene de interior. Una este chiar în palatul domnesc de la Cotroceni: tînărul aşezat la birou este Vodă-Carol, citind. ën faţa lui, între două sfeşnice, sînt întinse cărţi, o mapă roşie cu documente, patru miniaturi Ð poate portrete de familie la care se uită cînd îi e dor. Lîngă fereastra înaltă, acoperită de draperii, un pupitru cu două lămpi electrice pentru lecturi de seară. Policandrul de deasupra biroului are însă lumînări lungi de ceară albă. Soba e în spate (porţelan de Meissen?). Pereţii sînt acoperiţi de tablouri şi de panoplii cu săbii turceşti. ën dreapta prinţului, un mare baldachin îşi deschide perdelele către un iatac. Szathmari a fost deci martorul tăcut şi respectuos al unui moment de datorie zilnică, profesională. Altădată, în 1880, el a pătruns într-o casă boierească de pe Calea Victoriei. Cele două ferestre, despărţite de o mare oglindă, dau probabil spre stradă, grădina fiind sub fereastra din fund. Un imens tavan pictat, de care atîrnă candelabrul de cristal, cele vreo douăzeci de tablouri în rînduri strînse, ca şi covorul, dintr-o bucată, de pe podea dau impresia unui spaţiu nemărginit. Scrinuri, măsuţe, fotolii, un divan sau două: mai mult mobilier occidental. Dintr-un jilţ, stăpîna casei îşi aţinteşte privirea către cel care tocmai a intrat. Copiii ei au uitat într-un colţ un căţel de jucărie. Nr. 195 nu există pe Calea Victoriei; dacă, aşa cum cred, este nr. 192, atunci am văzut oglinzile şi candelabrul rămase în casa goală. Doamna ar fi deci Alexandrina Cantacuzino, soţia generalului Gheorghe Manu. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.