Recentul anunţ că unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi din Iaşi, Neculai Volovăţ, va debuta ca scriitor semnînd piesă de teatru la Naţionalul „Vasile Alecsandri“ aminteşte faptul că, în tîrgul Ieşilor, mulţi dintre cei care împart pîinea şi cuţitul nu au pregetat să pună mîna pe pix, penel sau microfon. Cei mai mulţi au terminat Politehnica, dar nu lipsesc psihologii, juriştii sau doctorii.

La Primărie se poate spune că, în aproape toată perioada de după Revoluţie, edilul-şef a avut înclinaţii spre scriitură. Constantin Simirad, la bază profesor de matematică, a fost primar între 1992 şi 2003 şi a lansat peste o duzină de volume – mare parte de memorialistică, tipărite la edituri prestigioase, precum Junimea sau Polirom. Membru al Uniunii Scriitorilor, Simirad a ocupat şi funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, între 2008 şi 2012. Iată un fragment din Simirad: „În dimineaţa aceea de sîmbătă, soarele avea, cum să spun, o anumită blîndeţe, o anumită gingăşie cu care te îmbrăţişa şi te scufunda în aura lui. Aerul se încărcase cu prospeţime şi era atît de bun că-l puteai întinde pe pîine. Şi oamenii parcă se luau la întrecere în bunăvoinţă, în zîmbete şi salutări amicale. Îmi părea rău că urc în maşină. Aş fi vrut să înot în acea lumină blîndă, în acel ocean de văzduh care îmbrăţişa pămîntul. Să mă las cotropit, subjugat de acea pace care-mi inunda sufletul.“

Actualul şef al municipalităţii, Gheorghe Nichita, absolvent de Hidrotehnică şi Ştiinţe Economice, a avut în liceu înclinaţii poetice, semnînd versuri sub pseudonimul „Gigi Dezgheţatu’“.

Înaintea lui Simirad, Consiliul Judeţean l-a avut la cîrmă pe un profesionist în domeniul scrisului: Liviu Antonesei, conducător al instituţiei între 1996-1998. Autor al mai multor volume de versuri, Antonesei a fost inclus în antologii de poezie şi în reviste din Ungaria, SUA, Grecia, Italia, Germania, Rusia sau Franţa. Între Simirad şi Antonesei, Consiliul a avut la conducere un pictor, Lucian Flaişer, absolvent de Chimie Industrială şi mulţi ani inginer la un Combinat de Fibre Sintetice.  

Dintre prefecţi, mai nimeni nu pare să fi îndrăznit a se aventura pe tărîmul creaţiei. O excepţie notabilă este Nicuşor Păduraru, care a terminat Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini. Prefect între 2006 şi 2008, a fost ales în Parlament, fiind deputat între 2008 şi 2012. Autor al unui volum de sertar, premiat, poetul şi scriitorul Păduraru a fost inspirat de Herman Hesse, James Joyce şi Gabriel García Márquez. Una dintre poeziile sale, „Ardeau cărţile“, sună astfel: „şi se făcea că ardeau cărţile / şi cîinii cuvintelor muşcau / flăcările cu ciudă / şi se făcea că trupul meu/ mistuit de dorinţă / se transformă / uşor în cenuşă / şi desena hieroglific / umbrele morţii / se făcea că nu mai eram eu însumi / şi doar el / Cuvîntul plutea fierbinte deasupra cărţilor arse.“

Foarte prost a ieşit din cauza preocupărilor literare un alt fost deputat ieşean, Vlad Hogea, acuzat, în urmă cu aproximativ zece ani, că un volum al său, Naţionalistul, cuprindea mai multe texte xenofobe.

Există şi o categorie de artişti-şefi puţin ieşiţi din tipare. Preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi, pînă în 2012, doctorul Iulian Şerban a lansat online un album cu melodii compuse în tinereţe. Şerban are acasă un studio de înregistrări.

La rîndul său, pe vremea cînd era unul dintre cei mai faimoşi procurori din Iaşi, ba chiar adjunct de Parchet, Doru Maximovici a publicat două volume de poezii în care apăreau şi cîteva zeci dintre picturile sale. Într-una dintre acestea, magistratul apărea într-un autoportret – varianta acuarelă. În robă, cu codul penal în mînă, pe care, în mod poetic, zăboveşte un fluture. 

Sorin Cristian Semeniuc este dr. al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.