Casele prinţului Charles (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 440 din 19-25 iulie 2012
Casele prinţului Charles (I) jpeg

Da, HRH The Prince of Wales, prinţul Charles, cum i se spune în România, a revenit şi – fiindcă este un subiect de rating – televiziunile anunţă acest fapt. Iar pentru internauţi sînt fotografii sau mici filmuleţe care îl arată pe moştenitorul tronului Marii Britanii „cu 15 minute în urmă“, „cu 90 de minute în urmă“, acum mai multe ore, cu 30 de zile în urmă. A devenit, e clar, un familiar al televiziunilor şi al Internetului românesc.

Pentru cine nu ştie, Ion Caramitru a fost cel care i-a arătat primul ce înseamnă peisajul satelor transilvane. Mai apoi, Tibor Kálnoky – cel care a recuperat o parte a patrimoniului deţinut pînă la Al Doilea Război Mondial de familia sa şi care s-a apucat să îşi gospodărească avutul ce-i revenea prin moştenire – a fost cel care l-a ghidat şi ajutat la alegerea unei case în satul Viscri, la restaurarea şi mobilarea ei. Au urmat altele, mai mult sau mai puţin asemănătoare. Şi revenirea prinţului Charles în România, în cîteva rînduri.

Ceea ce m-a frapat a fost, de fiecare dată, uimirea nedisimulată a reporterilor la vederea alegerilor făcute de prinţ: nişte case modeste de ţară, alegere explicabilă doar printr-o fantezie princiară. Unii le numesc chiar „bordeie“. Şi culmea, prinţul Charles a făcut necesarele reparaţii sau modificări ale caselor cumpărate (care sînt vechi, adică e vai de capul lor!) numai cu materiale locale, unele recuperate din clădiri nefolosite ale sătenilor. Într-o zonă diferită se plasează evaluarea amenajărilor interioare făcute cu mobilier local, tratate ca „interioare de muzeu“!

Întîmplător, în acelaşi calup de ştiri e prezentat apartamentul unui milionar român care se află în lista Forbes România. Adică unul dintre cei mai bogaţi români. Cuvinte ca „penthouse“, evaluarea imobilului în funcţie de cei 2500 de metri pătraţi (!) ai apartamentului nu stîrnesc decît o mare admiraţie, care răzbate în vocea reporterului. Nici vorbă de uimire. E însă vădit mirat de altceva: la Anuala de Arhitectură de la Bucureşti, apartamentul cu pricina – prezentat printre construcţiile terminate în anul trecut – nu a luat nici un premiu. Cu toate că are atîţia metri pătraţi (pe care, de fapt, nu-i are, fiindcă, din cîte ştiu, apartamentul are cam 250 de mp, adică de zece ori mai puţin decît declară repetat reporterul). Pe de altă parte, proprietarul locuinţei despre care este vorba nu poate fi bănuit de asemenea excentricităţi, care ar face ca distanţa dintre o încăpere şi alta să fie parcursă într-un timp incredibil de lung. Nu, reporterul nu încearcă măcar să înţeleagă ce înseamnă 2500 de metri pătraţi. Se comportă ca mine în raport cu lista Forbes: nu-mi spune nimic fiindcă nu pot evalua „numerele mari“ cînd e vorba de bani. Pur şi simplu, nu am repere. Nici jurnalistul, deşi, dacă face publică o asemenea informaţie, ar trebui măcar „să aibă idee“ despre ce vorbeşte.

Am toată stima pentru jurnalişti şi meseria lor. Doar că, de cînd au dispărut jurnaliştii „specializaţi“, ar trebui ca în cultura profesională a tuturor să intre cunoştinţe mai multe din arii de interes diferite sau să existe posibilitatea unei consultări profesionale înainte de a da o ştire. Sau, punctual, reporterul ar fi trebuit să ceară cuiva din juriul Anualei să-i explice care au fost criteriile de evaluare a lucrărilor prezentate. Şi ar fi aflat că nu suprafaţa mare este garantul unei locuiri convenabile şi, cu atît mai puţin, garantul unei arhitecturi de succes.

De succes rămîn casele din Transilvania, ale prinţului Charles, în care o noapte de cazare costă în jur de o sută de euro. Şi sînt căutate de oameni care vor să locuiască cîteva zile în peisajul satelor noastre şi să-şi asume identitatea locului, pînă la cele mai mici detalii. Şi să poată să-şi amintească cu plăcere sejurul, dar şi să spună: „Mi-am petrecut vacanţa în casele prinţului Charles din Transilvania!“. 

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
Republica Moldova, urmǎtoarea țintǎ a Rusiei. Cine sunt trimișii lui Putin ANALIZǍ
Federaţia Rusă devine tot mai prezentǎ în Republica Moldova, în contextul în care Ilan Şor, omul Kremlinului, a anunţat înființarea platformei Victoria, menitǎ sǎ adune opoziția pro-rusǎ

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.