Casa călăului Buzatu

24 ianuarie 2013
Casa călăului Buzatu jpeg

Casa în care ar fi locuit ultimul călău al Iaşiului are o poveste din care nu lipsesc picanterii, cum ar fi o părticică din istoria unei familii boiereşti, sistemul de sănătate, cuceririle revoluţionare ale orînduirii socialiste, doborîte de capitalism sau, mai nou, fantomele. Situată pe unul dintre dealurile Iaşiului, pe strada Manta Roşie, imobilul este un monument istoric pe care autorităţile l-au denumit în scriptele oficiale drept „Casa călăului (Casa Moruzi)“, momentul construcţiei fiind secolul al XIX-lea. Aflată într-o stare avansată de degradare, casa este renumită printre ieşeni ca fiind locul în care ar fi trăit o perioadă un personaj pitoresc – călăul Gavril Ciobanul, zis Buzatu, care şi-a făcut ingrata meserie la mijlocul secolului al XIX-lea. Fostul rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, N.A. Bogdan – în valorosul volum Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială, ilustrată – încadrează povestea lui Buzatu într-un capitol special, intitulat „Cîteva tipuri anormale“ (Editura Tehnopress, 1997-2004, p. 492).

Bogdan povesteşte că Buzatu era „un ţigan fugit dela robie, ce s-a apucat de hoţit şi de ucis la drumul mare, comiţînd nenumărate jafuri şi crime, atît singur, cît şi în unire cu alţi semeni, mai ales împreună cu banda de hoţi a lui Ion Chetrariu (...)“ Prins şi evadat de mai multe ori, părea că pentru Buzatu venise sfîrşitul, fiind condamnat la spînzurătoare, alături de şeful bandei. Ghinion (sau noroc pentru alţii): postul de călău era vacant, Marele Armaş dînd anunţ „prin publicaţii cu darabana“, fără însă să se găsească vreun amator (profesionist). Văzînd aceasta, Armaşul, care era un soi de procuror general, a mers să recruteze pe cineva dintre cei aflaţi în închisoare, singurul doritor fiind eroul nostru. Primul său client a fost, ironia sorţii, chiar Ion Chetrariu, pe 18 aprilie 1839. Multă vîlvă ar fi făcut însă, opt ani mai tîrziu, execuţia prin ştreang a fraţilor Cuciuc, care alături de mama lor vitregă şi-ar fi ucis tatăl. După cîteva zile, Buzatu a mers la Dorohoi, unde i-a făcut felul şi mamei ucigaşe. A fost şi execuţia sa ultimă, după un an sau doi „pus în pensie, fu trimes să-şi sfîrşească restul zilelor sale la mînăstirea Secu, unde el se şi călugări.“ (Oraşul... p. 494)

În acea perioadă a vieţii, Buzatu beneficia de o libertate relativă, avînd obligaţia de a nu părăsi Iaşiul şi de a fi disponibil la orice oră din zi şi din noapte, inclusiv pentru biciuirea răufăcătorilor, atît în beciurile „Criminalului“, cît şi în punctele circulate ale tîrgului. Ca bonus, a primit haine „pentru zile de odihnă“ şi „de serviciu“, de culoare roşie. Deşi N.A. Bogdan spune că ar fi locuit pe strada Fătu, în apropierea sediului „Criminalului“, în prezent locuinţa sa este asociată cu imobilul din Manta Roşie. Părăsită, cu geamurile sparte, cotropită de gunoaie, despre această casă se mai ştie că ar fi aparţinut boierilor Moruzi înainte de a fi ajuns la Buzatu, fiind însă un mister cum şi de ce a avut acesta din urmă o asemenea proprietate impunătoare. Pare însă puţin probabil ca o casă construită în 1840, ca locuinţă de vară a boierilor, avînd în jur o panoramă spectaculoasă, să fi ajuns atît de repede după momentul construcţiei la Buzatu care, pe de altă parte, s-a retras la Secu prin 1850.

În ultimii zeci de ani, casa a fost secţie a Spitalului de Neurochirurgie, apoi secţie exterioară a Spitalului de Recuperare, iar după 1990 a fost atribuită unui mastodont al industriei comuniste, Combinatul de Utilaj Greu, în prezent Fortus SA, societate aflată acum în insolvenţă. Abandonată de mai mulţi ani, despre casă circulă o legendă urbană conform căreia ar adăposti pe timpul nopţilor fantomele celor executaţi de Buzatu.

Sorin Cristian Semeniuc este doctorand al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.