Arta și realitatea morală

Margareta HANEȘ
4 iulie 2020
Arta și realitatea morală jpeg

Contemplația e o etapă importantă în experiența estetică. Ne invită să pășim dincolo de edificiul propriu, în incertitudine și imaginar. Uneori sîntem plăcut învăluiți de emoțiile și cugetările declanșate de această escapadă estetică, alteori, dimpotrivă, tot ce percepem e o bălmăjeală dezlînată. Nu de puține ori ne ciocnim de zidul indiferenței care ne aruncă înapoi în sine, un sine convins de inutilitatea feluritelor capodopere. Dezamăgit și neputincios în fața puterii lor expresive. 

Această confruntare directă cu arta a lipsit multora dintre noi în timpul izolării cauzate de covid-19, cînd trăirile estetice au devenit mai diluate. Plimbările prin muzee s-au redus la pixeli ori au fost înlocuite cu răsfoitul albumelor de artă, preferabil din colecția Taschen. Postările regulate pe Facebook ale prietenilor împătimiți de artă ne-au mai adus puțină alinare, deseori eșuată. Nu mai observam dansul ondulatoriu al culorilor, apusul în nuanțe de galben cadmium și roșu sîngeriu, ori albastrul ultramarin din Strigătul lui Munch, ci doar un țipăt ce se îndrepta vertiginos spre noi, disperat de a-și găsi adăpost în gîndurile noastre, tenebre orișicum. Un zbieret livid, fără colorit, și mai lugubru. Realitatea estetică se uniformiza, iar petele leșietice se înmulțeau cu fiecare știre, mai mult sau mai puțin înspăimîntătoare, despre coronavirus. Nevoia de a aparține unei societăți solidare, care să protejeze bătrînii și pe cei vulnerabili, prioritatea autonomiei nevătămate, toate ne obligau să conștientizăm o altă realitate, mult mai urgentă. O realitate morală, în care prezența celuilalt nu mai putea fi ignorată. Admirația pentru frumos se estompa, cedînd locul interogației morale. Și oare, totuși, acest arsenal de emoții răscolite și tăișul rece al rațiunii, specifice judecății morale, nu ne reintroduceau în spațiul imaginar al artei, unde sinele se transcende și intră în comunicare cu celălalt? Atît arta cît și moralitatea ne încurajează să creăm lumi noi, să aprofundăm realitatea.

Nietzsche afirma că experiențele umane devin mai însuflețite, fondul lor mai vizibil, dacă lăsăm arta să pătrundă în miezul realității. Provocarea noastră constă în a ne crea viața precum o operă de artă, în care apolinicul fuzionează cu dionisiacul, rațiunea cu pasiunea. E iluzoriu să credem că sîntem ființe pur raționale, acțiunile noastre fiind deseori în contradicție cu convingerile noastre. Tendințele individualiste învolburează pasiunile și de aceea e nevoie de forța creativă a artistului din noi de a controla aroganța rațiunii și beția patosului, pentru a nu devia de la Marele Tot. Uneori arta, precum anumite fapte morale, ne incită să intrăm în conflict cu noi înșine, să ne ațîțăm atît rezonul cît și pasiunile. Moralitatea kantiană, pe de altă parte, invită doar rațiunea la o conversație interioară, pasiunile fiind prea volatile pentru a fi luate în serios. Precum o transpunere în pictura Black Study I (1968) a lui Frank Stella, în care liniile impersonale și monocrome urmează firul neșovăitor al rațiunii. 

Pictorul american Mark Rothko asocia procesul creativ cu preocuparea morală. Blocurile imense de culori încețoșate, cu margini moi, sînt menite să trezească în noi emoțiile cele mai primare. Ne provoacă să reacționăm. Contemplînd cum culorile plutesc într-un joc subtil de lumină pe pînzele lui Rothko, privitorul poate atinge o stare de beatitudine sau, dimpotrivă, aluneca în adîncurile suferinței umane. Tristețea, extazul, frica, trădarea, iubirea, toate dau contur realității noastre. Pe aceeași linie, filozoful David Hume considera că în clipele de șovăială, cînd ne fofilăm să simțim ceva pentru semenii noștri sau să avem bunăvoința și curajul de a îi ajuta, anihilăm orice urmă de sociabilitate. Moralitatea, precum arta, e o formă de comunicare, ne unește sau, cel puțin, ne conectează. Trebuie doar să căutăm mai adînc în repertoriul emoțiilor proprii, pentru a evada din sfera sufocantă a sinelui. 

Ce au în comun frumosul și bunul moral? Magia poetică a imaginației, care ne încurajează să cugetăm și să explorăm realitatea, nu ca ființe solitare, ci solidare. Cu alte cuvinte, să nu fim simpli spectatori.

Foto: flickr.com

23 JPG
Halloween cu veselie
Ar fi fost simpatic să mă fotografiez zîmbind lîngă dovleacul cioplit, cel ales de Iris. Păream frați.
20231026 111623 jpg
O cronotopie atonită
Cînd ai mers ultima dată prin codru, pe jos, în susul unui izvor, fără să aștepți să mai treci vreo punte, lăsînd lumea și ale ei pe malul celălalt?
image png
Umbra morții peste Israel
Unde am greșit? Căci undeva s-a greșit grav.
image png
Scurte observații despre șampania făcută sifon pornind de la unele „Pagini bizare” de Cosmin Ciotloș, din Dilema veche, nr. 1015, septembrie 2023
Urmuz nu era menșevic, mai degrabă nu era îndrăgostit de Lizica Codreanu, mai degrabă nu citea/ cita din Fundoianu etc. etc.
20230505 112507 jpg
După treizeci de ani. Orașul de pe Bega
Ca tot românul însetat de cultură în anul de grație 2023, am pornit-o și eu, acum o săptămînă, către orașul culturii europene, Timișoara.
Présidence Française du Conseil de l'Union Européenne 2022  The French Presidency of the council of the European Union 2022    51827990636 jpg
Merită semnat „Manifestul pentru pace”?
Manifestul va duce la discuții aprinse în Bundestag și se va lăsa cu urmări politice greu de prevăzut în economia de război a politicii interne germane.
index jpeg 3 webp
Interceptări în numele „adevărului“?
Cazul de la Frăsinei, cu finalul acesta mi-a lăsat un gust amar. Gustul înfrîngerii asupra rostului la care sîntem chemați, fiecare din noi.
IMoroianu jpg
De Crăciun, fii mai bun!
Reflectăm imagini de Narciși îndrăgostiți și înduioșați de propria mortalitate de care Isus sărbătoritul este dator să ne izbăvească
Last photo before the game with Gheorghe Hagi jpg
Hagi vs. Mutu sau despre respectul datorat adversarului
Apoi, cu politica speculativă a lui „dacă” şi a lui „poate”, atît de dragă mioriticului, nu vom ajunge nicăieri.
640px British museum greatcourt jpg
Activismul anti-petrol în muzeele europene
Marile companii petroliere au căutat, de-a lungul timpului, să-și asocieze imaginea cu acțiuni caritabile, dar mai ales cu instituții culturale.
AV jpg
Din nou despre claritatea morală
Pretenția „clarității morale” se întemeiază nu doar pe o logică bivalentă, ci și pe principiul terțului exclus (pe care bivalența singură nu-l presupune).
George Cornila jpeg
O preascurtă istorie a vergeturilor
Perfecțiunea rămîne o iluzie pentru că este redefinită o dată la cîțiva ani.
Dă ce? jpeg
Dă ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, mîinile mele diferite ce s-au împletit cruce într-un legămînt al frăției au fost mereu paznici de încredere ai drumurilor bune.
Puțin tei și caramel jpeg
Puțin tei și caramel
La pas prin Oxford, nu i-am văzut spiralele răsucite spre cer, nici garguii străjuind fiecare zid, i-am văzut culoarea.
Înapoi la grădiniță jpeg
Înapoi la grădiniță
„Ce faci dacă un copil îl mușcă pe celălalt?!” Sfinte Sisoe! Ce e cu întrebarea asta?!
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei jpeg
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac în puț jpeg
Din lac în puț
Agenția britanică de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act înainte de a se hotărî dacă să îmi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concepție jpeg
Zgîlțîieli, interviuri și porunca „să nu atingi”
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Creația a fost înlocuită cu ingeniozitatea. Au uitat că munca este muncă și numesc asta creație.
Curajul din palmă jpeg
Curajul din palmă
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematică a radioului jpeg
O voce emblematică a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instanţă magică, aptă a preschimba cuvintele rostite în reprezentări instantanee. Îl avantajau timbrul, dicţia limpede, fluenţa şi o anumită eleganţă a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o să fiu niciodată jpeg
N-o să fiu niciodată
Sînt doar roluri în care imaginația mea m-a pus cu mult drag, puneri în scenă care mi-au produs multă bucurie.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.