Un timp, două perspective

Publicat în Dilema Veche nr. 777 din 10-16 ianuarie 2019
Un timp, două perspective jpeg

O perioadă aproape deloc abordată în spectacolele de teatru de pînă acum, anii 1946-1955, apare ca temă în două spectacole create toamna trecută. Cultul personalităţii (text şi regie Mihai Lukács), spectacol independent realizat la Macaz Teatru Bar Coop. în Bucureşti, şi Experimentul P (text Radu Dragomirescu, regie Alexander Hausvater), creat la Teatrul „Alexandru Davila“ din Piteşti, investighează două realităţi ale acelor vreumuri. Primul se concentrează pe lupta pentru putere de la vîrful Partidului Muncitoresc Român (numit aşa în perioada 1947-1965, ulterior devenit Partidul Comunist Român), pe intrigile, alianţele de conjunctură şi trădările fruntaşilor comunişti, sub influenţa epurărilor staliniste. Cum „lumina venea de la Răsărit“, şi politica eliminării disidenţilor şi a îndepărtării posibililor pretendenţi la putere, pe care o ducea Stalin în Uniunea Sovietică, era rapid preluată în statele-satelit. Fiecare membru al conducerii PMR îşi păzea bine poziţia, căci din elita de partid se putea ajunge direct la închisoare sau chiar mai rău (Lucreţiu Pătrăşcanu, membru în conducerea PMR, este executat în 1954).

Cultul personalităţii se concentrează pe trei personaje din epocă: Ana Pauker, mîna de fier a partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul populist, dar care nu ezita să îşi elimine adversarii, şi Nicolae Ceauşescu, care, la vremea respectivă, făcea parte din elita comunistă. Spectacolul imaginează o întîlnire post-mortem a celor trei, într-o emisiune de varietăţi politice, prezentată de Ceauşescu şi numită Cultul personalităţii, un format TV de tip dezbatere-divertisment, în care invitaţii sînt persoane publice. Scenariul este scris pe baza stenogramelor şedinţelor din Biroul Permanent al PMR, acolo unde lupta politică lua forma atacurile la persoană, presărate cu detalii picante, devenea intimă şi periculoasă prin succesiunea surprinzătoare a alianţelor şi trădărilor. Personajele sînt vii şi viabile, fără a imita mimetic persoanele reale. Elementele de caracter ale celor trei lideri politici sînt înşurubate în constructe identitare ficţionalizate, jucate magistral de actori. Lui Ceauşescu, Raj Alexandru Udrea îi dă o tentă gay, pe care personajul real nu a avut-o, dar şi fanfaronada cunoscută, şi ego-ul mai mare decît intelectul, şi umilinţa (recognoscibilă de la sinistrul proces din 1989). Este Ceauşescu de dinainte de a fi preşedinte, ameţit deja de accesul la putere, dar încă obedient faţă de liderii momentului. Dej al lui Andrei Şerban este gregar, chiar grobian, descoperind binefacerile populismului şi exploatîn-du le într-un incipient cult al personalităţii, pe care Ceauşescu îl va duce, mai tîrziu, la cote paroxistice. Dej are un înşelător aer bonom care îi maschează agresivitatea, dar cea cu adevărat periculoasă este Ana Pauker, căreia Oana Rusu îi dă inteligenţă, forţă, stil, o siguranţă de sine dezarmantă şi o inflexibilitate fără scrupule. Pauker apare în spectacol ca o feministă, avînd un parcurs mereu chestionat de bărbaţii din partid: a trebuit să se lupte cu misoginismul şi antisemitismul latente ale comuniştilor, existente dincolo de lozincile egalitariste fluturate în public. Chestionate din perspectiva luptei pentru putere din interiorul partidului, personajele sînt demitizate şi puse să relaţioneze cu propria legendă. Construite pe elemente autentice, textul şi personajele generează un documentar ficţionalizat în care conţinutul, real în esenţă, este reimaginat într-o ramă fictivă. Aceeaşi paradigmă este valabilă şi pentru muzică, căci hit-urile epocii sînt reorchestrate live. Realitatea istorică este patinată prin tuşe contemporane.

experimentul p credit foto teatrul al davila pitesti jpg jpeg

Experimentul P prezintă o altă latură a anilor ’50: închisorile politice. În paralel cu lupta internă pentru putere, PMR ducea şi o luptă de convingere cu forţa a populaţiei despre binefacerile noului regim şi de eliminare a „elementelor duşmănoase“. Noţiunea de „duşman al poporului“ avea un caracter generos şi în închisori intrau de-a valma intelectuali, oameni de afaceri, chiaburi (ţărani care aveau pămînt şi mijloace de lucru), legionari, opozanţi etc. Unii au supravieţuit detenţiei, alţii nu. Apare (tot de inspiraţie sovietică) fenomenul Piteşti, o formă de tortură practicată la penitenciarul din Piteşti între 1949 şi 1951, unde deţinuţii politici erau supuşi unui regim extrem de dur. Unii dintre ei, fie pentru a se salva, fie din cauză că au fost şantajaţi, au fost forţaţi să devină torţio-narii colegilor de celulă. După 1951, au fost transferaţi în alte închisori (Gherla, Tîrgu Ocna, Canal), pentru a aplica aceeaşi metodă. Nu s-au salvat, ba chiar unii dintre ei au fost executaţi pentru această „activitate“ (perversitatea epurărilor: regimul crea instrumente umane de tortură, pe care apoi le elimina). Spectacolul este o ficţiune a detenţiei din perspectiva unui personaj-simbol (interpretat expresiv de Gogu Preda), care trece prin etapele violente ale reeducării, însoţit de un cor cu funcţii multiple (narator, bocitor, acuzator). Însă ce funcţiona în Cultul personalităţii, aici nu mai funcţionează. În primul rînd, dramaturgia este problematică. Motivul arestării este expediat în derizoriu: tinerii dansează rock and roll, (probabil) o metaforă a interesului pentru valorile occidentale (sancţionabilă în epocă), dar una simplistă, care eludează esenţa epocii (există o varietate complexă de motive/pretexte pentru care oamenii au făcut închisoare politică). Apoi corul şi muzica (compoziţie originală de Gabriel Basarabescu, de tip șlagăr, aminteşte de brigăzile artistice) teatralizează superficial şi artificial spectacolul, anulîndu-i dramatismul. Faptul că ambele spectacole sînt semimuzicale este provocator ca teatralitate (teme grave, format aparent frivol), dar reuşita ţine de modul în care relaţionează formatul muzical cu subiectul (dacă îl potenţează, ca în Cultul personalităţii, sau îl îngroapă, ca în Experimentul P). La fel funcţionează prezenţa documentării în spectacol şi felul cum este chestionată epoca (informaţii şi perpective valide asupra acelei perioade versus ficţiune trăiristă). Anii ’50 au fost convulsivi, cu schimbări politice drastice, marcaţi de teroare şi gargară ideologică. O privire lucidă asupra lor, care să surprindă nuanţele şi să ofere informaţii, ar fi utilă. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Andreea Leu (sus), Teatrul Al. Davila, Pitești (jos)

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.