Trecute vieţi de staruri şi anonimi

Publicat în Dilema Veche nr. 812 din 12-18 septembrie 2019
Trecute vieţi de staruri şi anonimi jpeg

● Baladele memoriei, un spectacol de: Ionela Pop, Raul Coldea, Nicoleta Esinencu, Oana Hodade, Doru Taloș. O producție Reactor de creație și experiment, Cluj.

●l Cultul personalităţii, scenariu și regie: Mihai Lukács, scenografie: Iulia Toma, sound design: Rek Abu, video art: Claudiu Cobilanschi, compoziție muzicală: Nicky Stevens, grafică: Ioana Maria Marin. Cu: Oana Rusu, Andrei Șerban, Raj Alexandru Udrea. Compania de Teatru Giuvlipen. 

Recuperarea trecutului recent prin teatru a înregistrat în ultimii ani încercări de diversificare a formulei de documentare, a modului de prelucrare a materialului obţinut şi a expresiei performative. Teatrul documentar rămîne în principal (dar nu exclusiv) o preocupare a artiştilor independenţi, ale căror resurse financiare pentru producţie sînt reduse şi aleatorii (cele mai multe provin din programele de finanţări nerambursabile, în special ale AFCN, pentru care artiştii şi companiile concurează cu proiecte), astfel încît minimalismul performativ pare a fi justificat în primul rînd prin penuria de fonduri. Însă relaţia dintre arta documentară şi austeritatea performativă (a investiţiilor în scenografie şi tehnologie) depăşeşte motivaţia financiară. În încercarea de a recupera trecutul, încărcătura scenică şi vizuală riscă să vicieze rezultatul final, aşa că artiştii preferă să renunţe la ea.

În stagiunea trecută, două spectacole, Cultul personalităţii şi Baladele memoriei, au investigat, fiecare în felul său, perioade diferite din trecutul nostru recent. Înainte de a explora perspectivele lor asupra istoriei, ar trebui definită noţiunea de „trecut recent“, mai precis, delimitată, ca timp, perioada „recentă“. Noţiunea este flexibilă, fiind folosită atît pentru perioada căderii comunismului şi cea postcomunistă pînă în prezent, dar şi pentru al Doilea Război Mondial şi era comunistă. Distanţa între aceste momente este mare, dar raportarea la război şi la perioada comunistă are tentă „recentă“ întrucît modificările petrecute atunci au afectat structura socială, politică, economică, avînd efecte pînă în prezent. La 30 de ani de la căderea comunismului, raportarea emoţională (negativă sau nostalgic-idealizată) faţă de comunism pare să se estompeze, fapt ce favorizează analizele lucide.

Cele două spectacole sînt complementare din mai multe puncte de vedere. Creat de Mihai Lukács şi produs de Compania de Teatru Giuvlipen, Cultul personalităţii investighează luptele interne de la vîrful Partidului Muncitoresc Român (precursorul Partidului Comunist Român), sub influenţa epurărilor staliniste (anii 1947-1960), din perspectiva a trei personaje, Ana Pauker (Oana Rusu), Gheor-ghe Gheorghiu-Dej (Andrei Şerban) şi Nicolae Ceauşescu, înainte de a deveni şef de stat (Raj Alexandru Udrea). Solidaritatea politică e aparentă, ea ascunde rivalităţi, lupte pentru putere, intrigi care se ţes (şi) la Kremlin. Politica afectează direct viaţa personală, se petrec drame, dramolete şi tragedii, amoruri şi trădări, se abandonează iubiţi, soţi şi copii. Miza spectacolului este să zgîndăre mitologia liderilor comunişti, să dea la o parte legenda (în care aceştia sînt, în funcţie de cine o spune, personaje pozitive sau negative) şi să recupereze oamenii.

rosencrantz2 foto bogdan botas jpg jpeg

De cealaltă parte, producţia Reactorului de creaţie şi experiment din Cluj – avînd-o ca „şef de echipă“ pe Nicoleta Esinencu, excelenta dramaturgă şi regizoare de la Teatru-Spălătorie, compania independentă emblematică de teatrului basarabean –, Baladele memoriei panoramează efectele produse de schimbarea regimului politic în 1989 asupra „anonimilor“, oameni obişnuiţi, aflaţi departe de interesul public. Scenariul se bazează pe interviuri cu persoane de vîrsta a doua sau a treia, care au trăit în ambele regimuri, printre care şi părinţii actorilor (Oana Hodade şi Doru Taloş). Una dintre persoanele intervievate, Ionela Pop, performează în spectacol (ca expert al vieţii cotidiene, în care eroul poveştii se reprezintă pe sine pe scenă). Aici, miza este de a aduce în lumina reflectoarelor „invizibilii“, pe cei care trec neauziţi şi nevăzuţi prin viaţă, pe cei care fac istoria la firul ierbii, să individualizeze, să dezanonimizeze pe cei care sînt procente în statistici, priviţi mereu ca grup, : „poporul“, „naţiunea“, „electoratul“. Aceste personaje se exprimă direct, fie prin înregistrări audio, fie prin prezenţa pe scenă, sau, cel mult, viziunea asupra lor înșile este intermediată de copii (atunci cînd actorii vorbesc despre propria familie). Totul este real şi documentat, singurul element de teatralitate venind din asamblarea acestor voci ca o arhivă performativă a anilor ’90, înainte şi după. Astfel, produsul artistic final poate fi oricînd prezentat ca o instalaţie performativă într-un muzeu.

Şi în Cultul personalităţii, documentarea s-a făcut pe baza stenogramelor Biroului Politic al PMR, deci scenariul este integral autentic, doar că replicile au fost aranjate astfel încît să aibă oralitate, „să se aşeze“ bine în gura actorilor. Aici, însă, personajele au fost descoperite în documente scrise, audio şi video, distanţa în timp nepermiţînd contactul direct cu acestea. Mai mult, intenţia fiind de a recupera esenţa umană a acestor personalităţi mitologizate sau demonizate, ele au fost ficţionalizate, însă cu date reale (cum spunea actorul Andrei Şerban într-un interviu recent publicat în Dilema veche, personajele au fost „construite“ pe baza documentelor). Dacă scheletul lor este format din documente, „carnea“ le-a fost dată de actori: personalităţile lor au fost create pe baza documentelor, dar cu o marjă de subiectivism. Formatul performativ este cabaret politic, o formă de distanţare ironic-comică ce facilitează comentariul critic, spre deosebire de arhiva performativă din Baladele memoriei, unde prezenţa personajelor, fizic sau audio, generează emoţie.

Baladele memoriei şi Cultul personalităţii sînt excelente variante performative de reflecţii asupra istoriei recente care ne bîntuie încă prezentul. Jucat la Cluj, Baladele memoriei poate fi văzut în această toamnă şi la Bucureşti, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru. În urma închiderii spaţiului de teatru de la Macaz, unde a fost creat, Cultul personalităţii îşi caută o gazdă în Bucureşti (şi sper să o găsească). Pînă atunci, spectacolul poate fi văzut la Festivalul Internaţional de Teatru de la Piatra Neamţ. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Adi Bulboacă, Bogdan Botaș

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.