Simbolurile vrajbei noastre

Publicat în Dilema Veche nr. 765 din 18-24 octombrie 2018
Simbolurile vrajbei noastre jpeg

● Self Portrait Camouflage, concept și performance: Latifa Laâbissi; scenografie: Nadia Lauro; dramaturgie: Christophe Wavelet; creație sonoră: Olivier Renouf; light design: Yannick Fouassier; figuri: Latifa Laâbissi & Nadia Lauro. Spectacol prezentat de Institutul Francez din București în parteneriat cu TNB și 4Culture cu sprijinul TEATROSKOP, un program inițiat de Ministerul Europei și al Afacerilor Externe Franța. eXplore Festival #13. 

Unul dintre spectacolele prezentate anul acesta în eXplore Festival – Bucharest International Contemporary Dance and Performance Festival (6-20 octombrie), organizat de Andreea Căpitănescu, a fost Self Portrait Camouflage, un perfomance de Latifa Laâbissi, care a stîrnit o aprigă controversă în SUA. Latifa Laâbissi evoluează goală, „îmbrăcată“ doar cu o coroană de pene, specifică indienilor Sioux, şi cu un steag francez, de dimensiunile unei eşarfe. Performera ipostaziază diferite expresii stereotipe ale indigenilor americani (de exemplu, trasul cu arcul), inclusiv ale abuzurilor comise asupra lor. Un alt moment se petrece în întuneric, în timp ce artista vorbeşte în franceză cu accent arab (Latifa Laâbissi este de origine marocană). O altă secvenţă parodiază o oră de şcoală, în care profesoara admonestează „elevii“ care sînt politicieni francezi conservatori sau radicali de dreapta. Şi mai este un moment în care Latifa „înghite“ steagul Franţei, după ce a încercat, în diverse feluri, să „se acopere“ cu el (identitatea naţională care nu reuşeşte „să şteargă“ originea etnică). Performera investighează raportul dintre majoritatea dominantă şi comunităţile marginale (etnic), într-o Europă ce pare să se poziţioneze, din nou, ostil faţă de acestea. Am folosit „din nou“ pentru că Latifa aminteşte de caracterul exotic al „străinilor“, exploatat pînă în 1931 în aşa-zisele grădini zoologice umane, în care erau expuşi indigeni din diferite zone geografice (spaţiul de joc este delimitat de public ca un spaţiu de expoziţie dintr-un muzeu). Performance-ul discută predominanţa mentalităţii colonialiste şi refuzul acordării unui statut egal „celorlalţi“, indiferent cine sînt aceştia: imigranţi economici, refugiaţi, populaţia băştinaşă, cucerită şi deposedată de teritorii. Trupul gol al artistei, expus ostentativ (nuditatea este frontală şi deplină) asociază vulnerabilitatea marginalilor cu practicile de control şi supunere cărora aceştia le-au căzut victimă şi care se perpetuează astăzi, cînd valurile de refugiaţi au creat, la nivelul discursului şi al mentalului colectiv, un nou inamic public: „străinul“.

rosencrantz2 foto nadia lauro jpg jpeg

Pînă aici, performance-ul Latifei Laâbissi este cel puţin interesant, în mod sigur provocator şi aparent valid conceptual. Prezentarea lui la MoMA, New York, în ianuarie 2017 a creat însă un imens scandal şi a ridicat întrebări privind valabilitatea instrumentelor performative, dar şi modul în care un act artistic capătă alte conotaţii decît cele intenţionate atunci cînd este plasat într-un context diferit de cel pentru care a fost imaginat. Concret, folosirea coroanei de pene indiene a ultragiat comunitatea indigenă din SUA, care a reacţionat virulent prin vocea artistei Rosy Simas (indian Seneca) şi ulterior într-o serie de dezbateri şi scrisori deschise, care au culminat cu prezentarea scuzelor din partea curatorului american, Thomas Benjamin Snapp Pryor. Comunitatea indienilor nativi a acuzat că folosirea coroanei de pene s-a făcut fără cunoaşterea simbolisticii acesteia şi fără a i se acorda statutul de obiect sacru. De asemenea, a fost negat dreptul cuiva din afara comunităţii de a folosi/manevra simbolurile acesteia. În plus, asocierea coroanei cu un corp gol a fost considerată nefericită, comunitatea susţinînd că violenţele, inclusiv sexuale, asupra femeilor indiene au fost, fie şi involuntar, ridiculizate. Un compromis făcut de artistă, de a renunţa la coroană după cîteva minute de spectacol şi a o aşeza pe scenă, a amplificat disputa: în cutuma indiană, coroanele nu se pun niciodată pe jos (reprezintă un războinic rănit). Artista s-a apărat într-o scrisoare adresată lui Rosy Simas, precizînd că, în spectacolul său, „coroana este asociată altor simboluri care împreună demonstrează lupta minorităţilor. Alt simbol este propria mea nuditate – ca franţuzoaică de origine arabă, mă expun într-o stare de extremă şi fragilă vulnerabilitate pentru a arăta forţele inegale care se luptă unele cu altele. Un alt semn este steagul francez, folosit ca reprezentare simbolică a unei naţiuni, dar şi a trecutului unui imperiu colonial şi ca semn al unei istorii represive“.

Dezbaterea din jurul acestui performance aminteşte de cel al croatului Oliver Frljic, Violenţa noastră şi violenţa voastră, în care o actriţă nud scoate din vagin steagul ţării în care este reprezentat în acel moment spectacolul (la Cluj a fost steagul României). Reacţiile au fost violente, regizorul a fost agresat pe stradă, a fost refuzată reprezentarea spectacolului în unele locuri etc. Ambele spectacole discută negocierea cu simbolurile naţionale şi etnice, atît de pe poziţia dominatorului, cît şi a dominatului. Cum se pot folosi aceste simboluri într-un demers artistic astfel încît el să fie acceptabil? Cerinţa de a elimina un element jignitor într-o perspectivă poate fi privită ca cenzură din altă perspectivă?

Cu alt fel de simboluri (religioase), spectacolul lui Romeo Castellucci, Despre conceptul chipului, cu referire la Fiul lui Dumnezeu (2010), a generat reacţii ale Bisericii Catolice, proteste de stradă, violenţe în teatre şi cerinţa (acceptată) de a tăia o scenă pentru a putea fi reprezentat (Le Mans, Franţa, aprilie 2018). Asta deşi scena respectivă, care reimaginează dictonul „Cine e fără de păcat să arunce primul piatra“, nu pare a avea nimic blasfemiator. Aceste simboluri (religioase şi etnice/naţionale) şi folosirea lor performativă sînt comparabile? Simbolurile pot fi material pentru a chestiona artistic, în orice fel, diverse subiecte sau acest lucru este condiţionat atît de simbol în sine şi de modul de utilizare performativă, cît şi de contextul reprezentării şi de public? Dar actul terorist din 2015 asupra jurnaliştilor de la Charlie Hebdo, care au publicat o caricatură cu profetul Mahomed, poate fi justificat prin lezarea unui simbol religios?

Care sînt limitele în acest joc cu simbolurile de foc? Este o întrebare cu multe adîncimi, într-o lume în care se ucide în numele unor simboluri. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Nadia Lauro

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.