Playlist cu songuri afrimiene

10 mai 2020
Playlist cu songuri afrimiene jpeg

● Joi.megaJoy de Katalin Thuroczy, traducerea: Anamaria Pop. Un spectacol de Radu Afrim; decoruri: Vittorio Holtier; costume: Ilona Varga Járó; muzica: Vlaicu Golcea. Cu: Dorina Lazăr, Virgil Andriescu, Irina Mazanitis, Virginia Rogin, Liana Mărgineanu, Constantin Cojocaru, Rodica Mandache, Tatiana Iekel, Crina Mureşan, Jeanine Stavarache, Ana Maria Moldovan, Alin Teglas. Teatrul Odeon.

Sînt două categorii interesante de spectacole difuzate online: cele recente, în special străine, pe care avem ocazia, rară altfel, să le vedem, și cele vechi, în special cele autohtone, vizionate la vremea lor și arhivate deja într-un sertar preferat din memorie. O seară cu Orlando al lui Katie Mitchell la Schaubühne (2018) și Hamlet al lui Christian Weise la Teatrul „Maxim Gorki” (2020), ambele din Berlin, poate fi contrabalansată de una cu Îngropați-mă pe după plintă, regia Yuri Kordonsky, la Teatrul Bulandra (2011), și Joi.megaJoy al lui Afrim, Teatrul Odeon (2006), oferind plăceri la fel de intense, dar de facturi diferite.

Joi.megaJoy (https://www.youtube.com/watch?v=W-0tukBd6mY) este o legendă în teatrul românesc și în cariera lui Radu Afrim (care a produs multe spectacole legendare). O scanare a decrepitudinii, scindată între prezent (trupul) și trecut (mintea), cu accente suculente, chiar ireverențioase, piesa lui Katalin Thuroczy alunecă subtil dintr-un realism cu referințe istorice într-o lirică a bătrîneții. Cina pregătită în fiecare joi de Zsuzsa s-a transformat într-un ritual al supraviețuirii răsturnărilor repetate ale vremurilor. Bătrînii vin la masă ca să rememoreze, un pic altfel de fiecare dată, strălucitoarele biografii personale, acoperite de gloria de odinioară și înecate în derizoriul actualității. Ce nu se știe e cît adevăr conțin ele, căci bătrînii le ajustează mereu, patinîndu-le deopotrivă cu strălucire și depravare. Nu este în spectacolul lui Afrim doar o investigare a senectuții, cu doze zdravene de lirism și naturalism, pentru care regizorul are un apetit pantagruelic, ci și un banchet al excesului: de mîncare, vorbe, songuri, replici dichisite (absurde și uneori rimate), de nebunie, ridicol și singurătate. Lui Afrim îi place abundența și folosește aici din belșug aceste elemente vitale ale esteticii sale, la care se vor adăuga, în timp și în alte spectacole, și altele precum travestiții, animalele împăiate sau de pluș ori purtate ca niște măști (nu sanitare), împărțirea spațiului scenic în două (realist și suprarealist) etc. Așa și-a definit un univers spectacular luxuriant, decadent, în care tușele poetice, grotești și suprarealiste se suprapun într-o bizară și seducătoare armonie.

Spectacolul se bazează pe o galerie formidabilă de actrițe alături de care sînt Constantin Cojocaru (Istvan cel defazat față de realitate, dar care punctează în momentele-cheie), Alin Teglaș (Laci, varianta mai tînără, dar la fel de ne/suprarealistă a lui Istvan) și Virgil Andriescu (Sandor, l’homme fatal și o divă politică decăzută a trecutului). Sub ochii Zsuzsei (Dorina Lazăr), prototip de cloșcă mămoasă și expertă în mîncare, defilează o armată dezordonată de femei singure trecute, pierdute în fericirea, reală sau închipuită, de altădată: Boske (Virginia Rogin), Hilda (Liana Mărgineanu), Karola (Jeanine Stavarache) și Mana (Irina Mazanitis), cu umorul lor indecent și eleganța lor depravată, Adel (Rodica Mandache) și Ameliedragă (Tatiana Iekel), vulnerabile pînă la os, una grotescă, rătăcită printre cuvinte și persoane absente, alta fragilă pînă la evaporare, aproape eterică, dizolvîndu-se în istorie. Pe lîngă ele, Eva (Crina Mureșan) și Liza (Ana Maria Moldovan) sînt contrapunctele realiste, personaje tinere în care se prefigurează deja viitoarele singurătăți. Toți vin la o cină condimentată cu bîrfe și amintiri ficționalizate și reficționalizate săptămînal, căci ce-ți mai rămîne de făcut la vîrsta asta și la vremea aceea (perioada comunistă) decît să pompezi culoare și umor în trecut, să-l reconstruiești, brodînd pe realitate un imaginar care să facă suportabil prezentul? De la acest spectacol începe să se arate tot mai puternică preferința lui Afrim pentru personaje vîrstnice, vulnerabile, tragicomice în demența lor neputincioasă (aici, Adel trage după ea, cu conștiinciozitate, un cățel inexistent). Istoria mare în Joi.megaJoy se integrează în istoriile personale, iar peste toate se suprapune tenta erotică a plăcerii de a trăi, dacă nu real, măcar imaginar. Iar depravarea asta, mai degrabă verbală decît fizică, este transformată sonor de Vlaicu Golcea într-unul dintre hit-urile legendare din spectacolele afrimiene: Te-ai curvit la bătrînețe („Recuperezi din tinerețe / cu ambele mînuțe recuperezi, timpul nu ți-l pierzi” (https://www.youtube.com/watch?v=6oxqo7ns44U), cîntat de Liana Mărgineanu.

rosencrantz judit reinhardt jpg jpeg

Afrim a produs, de altfel, o serie întreagă de songuri antologice în spectacolele sale, multe dintre ele fiind solo-uri susținute de personaje trans/queer. La o rapidă inventariere, mi-am amintit cîteva:

– Vivat corporația! („Voi, colegii mei / turma mea de mielușei / sînteți viața mea / vivat corporația!”) (https://www.youtube.com/watch?v=XNhjMoky3XQ) cîntat de Madam Vintilă (Ioan Codrea într-un travesti parodic) în Jocul de-a vacanța (opțiune 9), o interpretare (anti)corporatistă a piesei lui Mihail Sebastian, creată la Teatrul Municipal din Baia Mare (2009). Songul Vintilesei, cu avîntul lui ironico-erotic „eșuat” în manea, este o delicatesă a creațiilor afrimiene.

– Oaia mică („vrea să sară gardul pîn’ la primăvară” – voce: Ada Milea în rolul Sor'sa (https://www.youtube.com/watch?v=RAc0_A9lt4&list=PLoJql_cgcgQy_aqPTgGwmUvqcJSNiT3hX&index=4&t=0s) și Aria colivei („Colivă ortodoxă / ornată ortodox / cu bomboane ortodoxe / pentru morții ortodocși” – voce: Adriana Trandafir în rolul Mama (https://www.youtube.com/watch?v=hBUD67aCvgM&list=PLoJql_cgcgQy_aqPTgGwmUvqcJSNiT3hX&index=5) din De ce fierbe copilul în mămăligă la Teatrul Odeon (coloană sonoră: Ada Milea).

– Șansoneta cîntată de Mihai Smarandache în cea mai sexy apariție a sa de pînă acum, în rochia de catifea neagră cu spatele gol, interpretînd-o pe Barbara din E doar sfîrșitul lumii, tot la Teatrul Odeon.

– Una lacrima sul viso (https://www.youtube.com/watch?v=MQFoYdY8RwI) cîntat de Ion Rizea, asortat cu o minunată diademă din coadă de păun, ca o aureolă (candoarea demenței), în rolul Tatălui din Boala familiei M la Teatrul Național din Timișoara. Și tot acolo, Susana's song (voce: Călin Stanciu, muzica: Vlaicu Golcea (https://www.youtube.com/watch?v=OnIPmbWwrFw) în spectacolul Piața Roosevelt: „Mă numesc Susana / sînt miștoacă tare”. Și chiar era.

– Trilurile jazzistice, descentrate ca propria identitate, cîntate febril de Eszter (Bora Kiss) în Tihna (Teatrul Național din Tîrgu Mureș, Compania „Tompa Miklós”). (https://www.youtube.com/watch?v=o0GtfGC_c3E).

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: George Dăscălescu (sus), Judit Reinhardt (jos)

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Imagini halucinante în trafic. Un bărbat s-a urcat pe capota unei mașini pentru a o distruge. Reacția Poliției VIDEO
Vineri, 15 martie 2024, imagini de coșmar au fost surprinse în traficul din Sibiu. Un bărbat s-a urcat pe o mașină, pe care a distrus-o cu picioarele și cu un coș de gunoi. Incidentul nu a fost singular.
image
Mărarul, salata și roșiile – trufandalele cu cele mai multe pesticide. Reacția legumicultorilor: Sunt din Turcia
O analiză a Autorității Naționale Fitosanitare arată că în peste 40% din legumele românești sunt urme de pesticide, iar la unele produse cantitățile de substanțe periculoase detectate au fost cu mult peste nivelul maxim admis.
image
Soția unui român a înlocuit-o pe Prințesa de Wales la parada de Ziua Sfântului Patrick VIDEO
Gărzile irlandeze i-au adus un omagiu colonelului lor absent, Prințesa de Wales, în timpul paradei anuale de Ziua Sfântului Patrick din această după-amiază.

HIstoria.ro

image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.
image
Cel mai bogat prinț român, în „Historia” de martie
La începutul secolului XX, prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino a vrut să placheze acoperișul Palatului Zamora (actualul Castel Cantacuzino) cu monede de aur și i-a cerut voie regelui să facă acest lucru. Carol I i-ar fi răspuns: „Îţi dau voie dacă pui monedele pe cant“.