Meteosensibilitate

Publicat în Dilema Veche nr. 319 din 25-31 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Primăvara astronomică a sosit, în fine; altminteri, la data cuvenită, aşa că, teoretic, nu prea avem de ce ne plînge. Ba chiar şi-a făcut o intrare în scenă spectaculoasă (fiindcă sîntem la acest capitol, trebuie spus, pentru „laici“, că, în teatru, intrarea în şi ieşirea din scenă constituie momentele-cheie ale „prestaţiei“ unui actor, mic truc pe care junii servanţi ai Thaliei nu îl apreciază îndeajuns – şi rău fac), depăşind cu mult – cu vreo şapte-opt grade Celsius, mai exact – aşteptările „oficiale“. Din nou am auzit, deschizînd radioul (televizorul îl evit, în ultima vreme, atît cît e omeneşte posibil), expresia-tip a majorităţii buletinelor meteorologice din ultimii circa 15 ani: „vremea va fi mai caldă decît în mod normal“ (sau „obişnuit“). Asta, desigur, după ce a fost „mai rece decît în mod normal“. În momentul de faţă, afară plouă mărunt şi îndesat – mocăneşte, cum se zice – după ce ieri a strălucit cu insistenţă soarele, iar diferenţa de temperatură faţă de ora corespunzătoare a zilei precedente este de fix unsprezece grade. E normal acest lucru? Probabil că nu. Se repetă acest lucru suficient de des încît, uşor-uşor, celulele noastre vor ajunge să-l recunoască nu drept o aberaţie, ci drept un fenomen „natural“? Probabil că da.

Metafora sună destul de banal, dar este eficientă şi, mai ales, identic-adevărată: cam aşa, cam ca vremea climaterică, arată şi se manifestă şi teatrul românesc contemporan nouă. Exemplele abundă. Iată cîteva.
Anual, „de pe băncile“ numeroaselor şcoli de teatru existente în toată ţara iese un număr considerabil de regizori. (Nu discutăm, deocamdată, despre actori, al căror număr depăşeşte orice consideraţie efectuabilă cu instrumente empirice; doar statisticienii cu acte s-ar putea încumeta la un recensămînt.) Dacă, pînă în 1989, producerea de directori de scenă era apanajul exclusiv al institutului de teatru din Bucureşti (cel din Tîrgu-Mureş, singurul concurent, scotea doar actori), în ziua de azi există clase de Regie şi la Cluj, şi la Iaşi (posibil, şi prin alte părţi), iar la Tîrgu-Mureş se pot şcoli regizoral atît „majoritarii“, cît şi „minoritarii“ majoritari, adică vorbitorii de limbă maghiară. Chiar dacă am socoti producţia fiecăreia dintre aceste fabrici teatrale la un minimum de cinci absolvenţi anual (în realitate, sînt mai mulţi), tot s-ar chema că piaţa scenică autohtonă se îmbogăţeşte per anno cu douăzeci şi cinci de noi făcători de spectacole. Şi totuşi, impedimentul major în calea unei vieţi teatrale normale, cu afiş variat, repertoriu diversificat şi previzibil pe cel puţin o stagiune şi premiere ritmice este... lipsa de regizori. Orice director de teatru ştie despre ce vorbesc.

Apoi: după cum ştie oricine a circulat măcar un pic prin teatrele lumii – ba chiar şi oricine se uită pe canalele culturale unde se mai difuzează cîte o înregistrare a unui spectacol, inclusiv de operă, străin –, ceea ce contează cu prioritate, astăzi, în imaginea vizuală a oricărei întîmplări scenice este lumina. În programele de sală şi pe afişele instituţiilor de spectacol europene, de pildă, light(ing) designer-ul figurează, alături de regizor, scenograf şi, uneori, „dramaturg“ (semnatarul textului de spectacol, nu autorul piesei), printre creatorii mizanscenei. Care este explicaţia importanţei pe care a căpătat-o acest personaj „din umbră“? Una deopotrivă estetică şi economică: ambianţa scenică alcătuită prin jocul dintre întuneric şi lumină (eventual, colorată) corespunde mai intim sensibilităţii moderne, antrenată de contactul cu filmul, televiziunea, calculatorul etc., iar „decorul“ astfel construit este infinit mai ieftin şi mai lesne deplasabil (în turnee, de exemplu) decît cei trei pereţi ai scenografiei tradiţionale, cu mobilierul şi recuzita ei complicată. În România, personajul în chestiune nici nu există ca atare; de „punerea luminilor“ se ocupă regizorul, ajutat (cînd nu încurcat) de cineva care se cheamă „maestru de lumini“ şi a cărui prezenţă e menţionată, de-a valma, o dată cu aceea a tehnicienilor de scenă (meseriaşi absolut onorabili şi de neînlocuit, dar avînd, totuşi, o contribuţie de calibru diferit la naşterea spectacolului). În România, decorul continuă să fie un element covîrşitor (la propriu, cîteodată) al mizanscenei şi a cărui confecţionare mănîncă, de obicei, mai mult de jumătate din timpul, bugetul şi nervii alocaţi unei producţii obişnuite – iar criza nu a schimbat cu nimic lucrurile. Nemaivorbind de faptul că nu-i deloc ieşit din comun ca o montare să nu poată participa la un festival ori să nu poată, pur şi simplu, să-şi părăsească sediul din cauza decorului, incompatibil cu alte scene, netransportabil, neadaptabil ş.a.m.d. Iar asta, în condiţiile în care teatrele se vaită fără preget pe tema subvenţiilor neîndestulătoare.


Am detaliat mai sus doar două dintre situaţiile nefireşti pe care viaţa teatrală autohtonă le leagănă la sîn, cu multă tandreţe, de ani şi ani. Mai sînt nenumărate, începînd cu acelea din zona administrativ-organzatorică şi terminînd cu acelea ce ţin strict de zona esteticii. Sau invers, pentru că nimeni nu ar putea spune care le determină pe care.

Aici funcţionează ireproşabil „mecanismul“ descris de Eugène Ionesco în Cîntăreaţa cheală: „Luaţi un cerc, mîngîiaţi-l şi va deveni vicios“. Nu întîmplător acest „părinte al absurdului“ s-a născut în România.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.