La aniversară

Publicat în Dilema Veche nr. 362 din 20 - 26 ianuarie 2011
La aniversară jpeg

- în traducere liberă -

Dacă tot şi-au luat obiceiul de a se boteza cu numele unor personalităţi, persoane sau personaje ilustre (uneori, doar pe plan local), teatrele şi trupele ar face bine să-şi onoreze „patronii“, măcar la date „rotunde“, prin evenimente care, mai mult sau mai puţin festiv, să-l poată situa pe respectivul patron în conştiinţa publică – şi mai ales în conştiinţa publicului –, dînd sens, totodată, acestui apetit onomastic dezlănţuit imediat după 1990; ca reacţie, fără îndoială, la îndelungatele decenii cînd un singur nume avea voie să răsune în cetate, să figureze în inscripţii cu amplasament obştesc, să pătrundă în conştiinţe. Foarte puţine dintre aceste frontispicii „personalizate“ au ocupat însă cu adevărat locul pe care contau să-l obţină, şi majoritatea scenelor sînt cunoscute atît lumii largi a mergătorilor la teatru, cît şi lumii îngust(at)e a membrilor breslei, nu prin denumirea lor brevetată, ci, simplu, prin situarea lor geografică. (Aş paria, de pildă, că aproape oricine ştie despre ce este vorba cînd aude de Teatrul Dramatic din Galaţi, dar că aproape nimeni nu are idee cine a fost „naşa“ Fani Tardini.) Şi exemple sînt cu duiumul. După cum există şi situaţia cînd un teatru se legitimează printre cunoscători prin numele conducătorului său – situaţie extrem de rară, căci extrem de rari sînt conducătorii ale căror performanţe artistice şi, eventual, manageriale pot inversa astfel polii faimei. Totuşi, astăzi, „la Tompa“ nu înseamnă pentru nimeni din mediul scenei Teatrul Naţional din Tîrgu-Mureş, Compania „Tompa Miklós“ (de limbă maghiară), ci Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, unde este director Tompa Gábor, fiul celui de dinainte. Nu numai cărţile au destinul lor.
 
Spre a conjura, probabil, acest destin, mai-sus pomenitul ansamblu a folosit prilejul împlinirii unui secol de la naşterea lui Tompa-senior (dispărut în 1996) pentru a-i reîmprospăta amintirea atît în oraş, cît şi în întregul spaţiu transilvănean de limbă maghiară, printr-un minifestival ce a cuprins, în afara activităţilor specifice unor asemenea momente (dezvelirea de inscripţii comemorative, întruniri de evocare a personalităţii omagiate, vernisaje de expoziţii tematice etc.), cîteva reprezentaţii (proprii sau invitate), precum şi o dezbatere pe tema viitorului administrativ şi artistic al Companiei „Tompa Miklós“. Nu am putut frecventa, din păcate, decît o mică parte dintre aceste „acţiuni“, pentru că m-am îmbolnăvit, odată ajunsă la Tîrgu-Mureş, şi am zăcut fără glorie, o zi şi jumătate, cu tot felul de ceaiuri la căpătîi; şi drept e că nici Căile Ferate Române, cu orarele lor limitative, nu m-au ajutat prea mult. (Zice gura lumii că aceste orare sînt special făcute ca să încurajeze năvala călătorilor spre numeroasele linii particulare de autobuze şi microbuze interorăşeneşti, care aparţin tot mai-marilor din transportul feroviar public. Oameni răi...) Pe scurt, am văzut a doua jumătate a celei mai recente premiere (Svejk de Jaroslav Hasek-György Spiró, în regia lui Elemér Kincses, fragil ca arhitectură şi expresivitate), o reprezentaţie întreagă, cu o vechime de cîţiva ani (Locţiitorul lui Caligula de János Székely, în regia aceluiaşi Kincses, o montare solidă şi inteligentă, cu tensiune bine gradată şi soluţii simple, dar pregnante), şi, în fine, prima parte a unei producţii din stagiunea trecută (Evantaiul de Carlo Goldoni, în regia lui Csaba Kiss, care a şi prelucrat substanţial textul, transformîndu-l într-o „canava“ propice improvizaţiilor, spectacol vioi, simpatic şi graţios). Nu am participat la nici una dintre activităţile dedicate special lui Miklós Tompa, deşi m-ar fi interesat (omul a fost unul dintre cei mai activi animatori teatrali din anii ’60-’70, fondator şi director al Teatrului Secuiesc din Tîrgu-Mureş, apoi al Teatrului Naţional de aici, precum şi un regizor prolific), dar am asistat la o dezbatere semi-publică (avînd ca invitaţi cîţiva dintre foştii „manageri“ ai ansamblului, precum şi critici, regizori, universitari şi actori) pe tema soartei care aşteaptă (sau pîndeşte) compania purtînd numele sărbătoritului. Au fost aceste prezenţe parţiale suficiente pentru a-mi face o idee despre subiect? Da şi nu.

În mod evident, trecutul a constituit un pretext pentru sondarea viitorului trupei prin intermediul prezentului ei. Trecutul sună bine – cel puţin pînă în urmă cu circa un deceniu. Prezentul e asemănător aceluia al multor teatre din România: actori buni şi foarte buni (deşi personalităţile puternice, „pilonii“, încep să lipsească), adunaţi într-un „colectiv“ care nu-şi găseşte calea, orientarea, stilul şi scopul. Viitorul? Este, în clipa de faţă, pe muchie de cuţit, între speranţe manageriale încă neconfirmate şi realităţi dure de neevitat. Probabil, cea dintîi mişcare pe care ar avea-o de făcut Compania „Tompa Miklós“ ar fi să hotărască dacă şi cît doreşte (sau poate) să se integreze acelei instituţii create arbitrar, dar care, în timp, a devenit un organism cu viaţă autonomă – Teatrul Naţional din Tîrgu-Mureş, unde compania maghiară coexistă cu aceea românească (numită „Liviu Rebreanu“ şi complet absentă din aceste zile festive) într-o simbioză de care s-ar putea să nu fie conştienţi nici unii, nici alţii, dar care face, în mod ironic, ca ambele trupe să-şi apere „specificul“ autoclaustrîndu-se în „tradiţii“ discutabile, să oscileze (de aceea) simultan între excelenţă şi decădere, să întreţină, în fine, o tensiune surdă ce le dăunează amîndurora. Poate, dacă ar uita că activează într-o zonă „dificilă“ şi s-ar ocupa mai întîi de teatru şi abia apoi de orice altceva, şi „Tompa Miklós“, şi „Liviu Rebreanu“ s-ar simţi ceva mai bine.

Împreună şi pe cont propriu.

Alice Georgescu este critic de teatru. 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Cât vor plăti turiștii pentru o noapte de cazare în Mamaia, de 1 Mai: prețurile concurează cu cele din Dubai
Pentru minivacanța de 1 Mai, cele mai căutate stațiuni rămân Mamaia Nord și Vama Veche. Hotelierii și comercianții au majorat prețurile, concurând cu destinațiile de lux de pe planetă.
image
Penurie de alimente și creșteri de prețuri fără precedent în Marea Britanie din cauza vremii nefavorabile. „Piețele s-au prăbușit”
Marea Britanie se confruntă cu penuria de alimente și cu creșterea prețurilor, deoarece vremea extremă legată de schimbările climatice provoacă producții scăzute în fermele locale și în străinătate, potrivit The Guardian.
image
Kremlinul cumpără Găgăuzia folosind o schemă sovietică
Într-o analiză pentru CEPA Irina Borogan, jurnalistă de investigații, și Andrei Soldatov, expert în serviciile secrete ruse arată mecanismul prin care regimul Putin cumpără în mod deschis influență în țările vecine.

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.