Istoria unui teatru

Publicat în Dilema Veche nr. 782 din 14-20 februarie 2019
Istoria unui teatru jpeg

● Idiş? Text şi versuri: Peca Ștefan; ideea, dramaturgia, regia artistică: Andreea Vălean; scenografia: Mălina Ionescu; asistent costume: Monica Nedelcu; coregrafia: Andreea Duță; muzica: Mihai Prejban; grafica: Dimitris Palade. Cu: Katia Pascariu, Lucian Ionescu, Iolanda Covaci, Anka Levana, Natalie Ester, Marius Călugărița, Mircea Dragoman. TES Orchestra: Bogdan Lifșin, Rodica Gancea, Feras Sarmini, Sergiu Marin, Mihai Pintenaru. Teatrul Evreiesc de Stat. 

Proiect al Andreei Vălean şi al lui Peca Ştefan, spectacolul Idiş? recuperează istoria teatrului evreiesc din România de-a lungul a aproape 150 de ani, de la înfiinţarea primei trupe profesioniste de teatru de limbă idiş din lume, la Iaşi, în 1876, de către Avram Goldfaden, la direcţiile pe care ar trebui să le urmeze astăzi Teatrul Evreiesc de Stat. Bazat pe o documentare consistentă, spectacolul se constituie într-o succesiune de episoade esenţiale din istoria teatrului, cu două coperţi plasate în actualitate: repetiţiile pentru un spectacol sînt presărate cu conflictele dintre două tabere, susţinătorii continuării producerii spectacolelor în limba idiş, cu riscul de a avea un public redus, şi cei care vor să deschidă teatrul spre un public nevorbitor de idiş (evrei sau nu), păstrînd şi promovînd cultura evreiască, dincolo de limbă. Este limba animatoarea unei culturi, chiar şi cînd au rămas puţini vorbitori? Poate o limbă să ţină captivă o cultură? Poate o cultură să îşi dezvolte identitatea fără să aibă o limbă proprie? A renunţa la o limbă – sau a-i acorda un rol secundar – înseamnă a abandona o cultură? Argumentele de o parte şi alta în această dezbatere sînt parţial valabile, iar spectacolul şi creatorii lui nu dau / nu pot da un răspuns tranşant. Oricum, la TES (a cărei directoare, Maia Morgenstern, apare ca personaj în interpretarea actriţei Natalie Ester), se joacă de mai mulţi ani spectacole şi în limba română.

Între aceste coperţi, istoria teatrului de limbă idiş, de la companie privată la instituţie de stat, se împleteşte cu istoria ţării și cu evoluția perspectivei publice (sociale, politice, juridice) asupra evreilor. Antisemitismul moderat din secolul al XIX-lea (evreii nu puteau deţine pămînt, se ocupau cu negoţul şi alcătuiau o parte importantă din burghezia locală, atrăgînd antipatia patrioţilor treziţi de Unirea Principatelor Române de la 1859) apare în portretul caricaturizat al lui Mihai Eminescu, cronicar care a scris despre spectacolele lui Avram Goldfaden, exprimîndu-şi în (alte) articole şi antipatia faţă de „străini“, inclusiv evrei. Adoptarea Constituţiei de la 1923, cînd evreilor indigeni li se acordă dreptul de a deveni cetăţeni români, pare un moment de triumf care se va răsfrînge şi asupra teatrului, dar în anii ’30 se simte deja influenţa antisemitimismului european. Perioada celui de-al Doilea Război Mondial, poate cea mai cunoscută publicului din istoria teatrului evreiesc datorită Jurnalului lui Mihai Sebastian, o lectură răspîndită astăzi, aduce înfiinţarea teatrului de revistă Baraşeum. La Baraşeum se interzice limba idiş (se joacă autori neromâni numai în limba română), actorilor evrei li se interzice să joace în alte teatre, iar tristeţea este interzisă definitiv (o perversă formă de abuz, de a obliga actorii evrei să producă spectacole comice în timp ce comunitatea îşi pierdea drepturile, demnitatea şi viaţa). Instaurarea regimului comunist determină emigrarea masivă a evreilor în nou creatul stat Israel, iar cei rămaşi aici împărtăşesc, cot la cot cu restul populaţiei, lipsurile de tot felul, de la libertăţi la alimente.

rosencrantz foto 4 oana monica nae 1 jpg jpeg

Vălean şi Peca folosesc formule teatrale diferite pentru fiecare episod istoric (dramă, comedie, muzical, parodie, vodevil etc.). Actorii trec dintr-un personaj în altul, dintr-un timp în altul şi dintr-o estetică în alta (unul singur pare a se afla mai mereu în aceeaşi poziţie, personajul regizorului, jucat de Lucian Ionescu). Eminescu îşi scrie cronica în ritm de hip-hop, un fragment de teatru muncitoresc dă o idee despre experimentalismul anilor ’20, la Baraşeum se cîntă, se rîde şi se dansează ca într-un cabaret, iar anii post-război sînt ilustraţi prin scene dramatice. Actorii fac faţă, mai bine sau mai greu, provocărilor unor schimbări multiple şi rapide de registru, unor texte prea lungi sau unor formule teatrale insuficient lucrate (de exemplu, hip-hop-ul lui Eminescu este lung şi devine neinteligibil). Şi conexiunea dintre episoade este uneori stîngace (buletinele de ştiri par să anunţe data precisă a acţiunii din scena următoare, dar, de fapt, stabilesc la modul general epoca, scena care succede plasîndu-se într-un timp ulterior; exemplu: radiojurnal din 1948, timpul acţiunii scenice este 1959-1960). Însă spectacolul are meritele sale ca informaţie – consistentă şi contextualizată – şi pentru stabilirea unui cadru de (re)gîndire a teatrului evreiesc contemporan. Limba idiş (dialect germanic vorbit de evreii din Europa Centrală şi de Est) funcţionează aici ca simbol al culturii ebraice. Conservarea ei în teatru se leagă de identitate şi de moştenire, şi acestea sînt coordonatele pe care trebuie să le redefinească astăzi Teatrul Evreiesc de Stat.

Există aici un personaj interesant din motive ce exced problematica spectacolului: Ana Pauker. Tovarăşa de Fier a Partidului Muncitoresc Român face o vizită în culisele Teatrului Evreiesc de Stat. Personajul apare şi într-un alt spectacol, Cultul personalităţii, creat de Mihai Lukács la Macaz. Cele două portrete sînt complet diferite. În Cultul personalităţii, Oana Rusu creează o Ana Pauker în deplină putere, dominatoare, fascinantă şi periculoasă ca un şarpe, iar momentul de fragilitate nu îi conferă slăbiciune, ci puterea de a acuza (face un rechizitoriu necruţător celor care i-au produs căderea). În Idiş?, Katia Pascariu portretizează o Ana Pauker pe moarte, a cărei putere pierdută se vede în prezenţa însoţitorului ei, nu o gardă de corp, ci un gardian. Ana, o femeie obsedată de recuperarea adevărului ei despre propria biografie, se confruntă cu perspectiva deloc măgulitoare a celorlalţi asupra ei (şi cu derapajul ideologiei pe care o susţinuse), dar este capabilă încă, dacă nu să fascineze, măcar să impresioneze. Este interesant acest dublu portret, faţa şi reversul unei personalităţi puternice şi controversate, două perspective diferite, fără a fi în esenţă antagonice. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Oana Monica Nae

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.