Între mentalităţi paralele

Publicat în Dilema Veche nr. 617 din 10-16 decembrie 2015
Între mentalităţi paralele jpeg

Romo Sapiens, spectacol de Kincses Réka, Alina Nelega şi Alina Şerban. Cu: Elena Purea, Alina Şerban, Zita Moldovan, Alexandru-Andrei Chiran, Dragoş Dumitru, Gina Henkel, Alexander Ebeert. Teatrul Naţio­nal Tîrgu Mureş, Asociaţia Romo Sapiens – Rudy Moca, Teatrul Heimathafen din Berlin, Asociaţia SüdOst Europa Kultur e.V.

„La recensămîntul din 2011 s-au declarat romi 621.600 de persoane. Faţă de recensămîntul din 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă, de la 2,5% la 3,3%. Limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,3% din populaţie. Înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, iar pentru cei care nu au vrut să declare aceste caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, aceste informaţii nu sînt disponibile.“ Dincolo de situaţia demografică a romilor, acest fragment dintr-o ştire din 2011 arată că o parte a populaţiei nu vrea să-şi declare etnia sau limba. În cazul romilor, de cele mai multe ori, motivul este legat de o posibilă stigmatizare socială.

Între populaţia romă şi restul etniilor din România există o fractură culturală. Traumele trecutului se transmit din generaţie în generaţie, formarea culturală este diferită în funcţie de contextul social, identitatea etnică suferă mutaţii sub presiunea marginalizării la care este împinsă consecvent de către mentalul colectiv al majorităţii. Romii arhivează în identitatea lor urmările secolelor în care au fost sclavi, abuzaţi, ucişi. Astăzi, discriminarea continuă, aproape generalizată în mentalul colectiv din inerţie şi perpetuarea prejudecăţilor. Pe acest fundal, stima de sine a romilor este la cote de avarie. De aici, rezultă o identitate etnică definită de frică.

Romo sapiens este un spectacol coprodus de instituţii din Tîrgu Mureş (Teatrul Naţional, Asociaţia Romo Sapiens – Rudy Moca) şi Berlin (Teatrul Heimathafen, Asociaţia SüdOst Europa Kultur e.V.) care panoramează diverse perspective asupra romilor. Spectacolul vorbeşte despre ciocnirea a două civilizaţii şi conflictul rezultat din atitudinile complet diferite ale actanţilor sociali şi din refuzul reciproc al cunoaşterii. Cu o distribuţie multietnică (romi, români, germani), vorbit în mai multe limbi (romani, română, germană, engleză), spectacolul arhivează viziunile asupra romilor, locale şi pe cele din Europa politic corectă. În ţară se înregistrează atitudinile rasiste la nivel micro (vecinii, angajatorii romilor), macro (în presă) şi transformarea în profit a ONG-urilor pentru integrarea romilor, conduse de oameni tributari mentalităţii locale. Romii sînt mutaţi la groapa de gunoi a oraşului pentru a nu strica imaginea parcului (la Cluj, 300 de familii au fost evacuate din locuinţe centrale şi mutate la periferie, în zona Pata Rît). Asociaţiile de integrare a romilor sifonează fonduri europene pentru activităţi fictive. Presa proclamă egalitatea de şanse, dar practică discriminarea rasială.

Lucrurile nu stau mai bine nici în Germania, simbolul civilizaţiei europene, unde pretinsa corectitudine politică maschează rasismul. Eforturile binevoitorilor au o limită şi, uneori, un revers. O tînără gravidă de etnie romă nu se acomodează într-o lume pe care nu o înţelege, căci reperele ei sînt diferite. Asta o duce la un pas de a-şi pierde copilul. Ceea ce pare să difere în cele două zone, locală şi europeană, este forma discriminării, nu substanţa ei.

Perspectiva cea mai puternică din spectacol este cea proprie. Aici se văd urmele unei istorii a umilinţei: romii se consideră oameni de categoria a doua. La cursurile care te învaţă „să scoţi romul din tine“ se predă, de fapt, frica: ascunde-te, rîzi încet, taci mult, nu deranja.

Romo sapiens este un mixaj de scene scurte care radiografiază situaţia romilor. Limbajul este direct, jocul este scuturat de teatralitate, schimburile între personaje şi spaţii sînt fluide. Spectacolul nu dă răspunsuri, ci pune întrebări sau arată situaţii concrete. Şi în acest caz, ca şi în altele, spectacolul este generator de dezbateri, de investigaţii asupra societăţii şi autoinvestigaţii asupra propriilor prejudecăţi, semnalează o problemă, o contextualizează şi panoramează perspectivele asupra ei.

Aş remarca prezenţa în proiect a Alinei Şerban, actriţă de etnie romă cu un traseu artistic excelent, de la artist independent în România la cursantă a New York Tisch School of the Arts şi Royal Academy of Dramatic Art din Londra. Stabilită la Londra, se implică în proiecte dedicate romilor şi este declarată în 2012 „cel mai bun student român în Marea Britanie“. Alina Şerban a creat, împreună cu dramaturgul Alice Monica Marinescu şi regizorul David Schwartz, un one woman show – Declar pe proprie răspundere, în care vorbeşte despre conştientizarea i­den­tităţii etnice minoritare în raport cu majoritatea. Una dintre replici, „Doamne, fă-mă româncă!“, rămîne într-o antologie personală de expresii teatrale concentrate ale societăţii contemporane.

Jucat întîi la Berlin, Romo Sapiens a fost adus la Bucureşti, Tîrgu Mureş şi Cluj. Reprezentaţiile din Bucureşti, de la Teatrul Odeon, au coincis cu demonstraţiile de după incendiul din clubul Colectiv. În sală s-a remarcat un cuplu în vîrstă, de etnie romă: oameni simpli, îmbrăcaţi cu hainele bune, el poartă pălărie, ea batic înflorat. Se simt stingheri, aşa că se mută din zona în care aveau locuri şi unde erau singuri în cea în care se aflau ceilalţi spectatori. Reacţionează la replicile în limba romani, acestea fiind puţinele momente în care par să se relaxeze. Nu mă pot împiedica să mă gîndesc că acest spectacol, care tratează situaţia romilor, scoate la iveală o formă de discriminare pe care o practică societatea prin nepăsare: accesul romilor la cultură este redus. Desigur, legal, nimic nu împiedică accesul, dar, practic, conexiunea între cultură şi consumatorul de etnie romă lipseşte.

Cum ziceam, Romo sapiens este un spectacol care generează sau ar trebui să genereze dezbateri.

Oana Stoica este critic de teatru.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.