Infernul de la Piteşti

Publicat în Dilema Veche nr. 824 din 5–11 decembrie 2019
Infernul de la Piteşti jpeg

● Pe ei!, regie și scenariu: Ionuţ Caras. Cu: Andrei Mărcuţa, Bogdan Neciu, Viktor Hegedus, Tibor Szekely, Dragoş Ioniţă, Alina Mişoc, Diana Buluga, Alexandra Cheroiu, Ionuţ Caras şi Ciprian Butnaru. Afiş: Ciprian Butnaru. Un proiect creat de Texte bune în locuri nebune, Cluj, în parteneriat cu Memorialul Închisoarea Pitești şi Centrul de Studii în Istorie Contemporană.

Producţia Pe ei!, creată de un grup de artişti conduşi de actorul Ionuţ Caras, intră pe un teren complex şi delicat al recuperării istorice: fenomenul Piteşti. În cadrul proiectului Texte bune în spaţii nebune, iniţiat acum doi ani la Cluj, Caras şi colegii săi au abordat teme, texte, formate performative marginale – în sensul situării lor în afara standardului de interes al teatrelor de stat – reprezentate în spaţii neconvenţionale. Unele dintre producţiile lor sînt site specific, adică create special şi în legătură directă cu un spaţiu. Este şi cazul Pe ei!, o lectură performativă – cu accent pe performativ – care combină informaţii despre regimul de detenţie din anii 1949-1952 de la Piteşti, documente, fragmente din studii istorice, mărturii ale foștilor deținuți politici şi pasaje literare din operele acestora.

Demersul este curajos, căci vine la intersecția a două discursuri tranşante în societate, unul dominant, care prezintă violenţele din penitenciar şi martirizează deţinuţii, ignorînd conexiunea acestora cu regimul criminal legionar, altul care încearcă să dezeroizeze aşa-numiţii „sfinţi ai închisorilor“, riscînd însă să minimalizeze ororile detenţiei şi să atenueze responsabilitatea regimului comunist pentru asta. Cum lucrurile nu se separă chirurgical în istorie, conexiunea între legionari şi comunişti nu s-a produs exclusiv de pe poziţii opuse, ci a presupus şi complicităţi, şi transmiterea unor tehnici, inclusiv de tortură, de la unii la alţii, şi folosirea/exploatarea unor aderenţi ai unei mişcări în favoarea celeilalte. Lucrurile sînt gri – şi acesta este un laitmotiv explicit enunţat în Pe ei! –, iar asta poate fi exemplificat prin fenomenul Piteşti, unde foştii legionari, dar şi oponenţii sau potenţialii oponenţi ai noului regim comunist au fost supuşi unor torturi abominabile, fiind forţaţi să devină, la rîndul lor, torţionari. Metoda a fost reprodusă în alte închisori, unde deţinuţii-torţionari au fost redistribuiţi după reconvertirea penitenciarului de la Piteşti în închisoare de drept comun. Sînt „sfinţi“ deţinuţii? Este justificată violenţa împotriva lor? Putem judeca în alb şi negru?

Mecanismul care a făcut posibile aceste orori, care include interferenţa dintre violenţa legionară şi puterea comunistă, trebuie investigat cu atenţie, căci contextul istoric era tulbure, iar documentele au fost alterate, mistificate, deturnate spre propriul interes de cei care au deţinut ulterior puterea. Ceea ce rămîne cert este violenţa regimului de detenţie, redat prin mărturiile supravieţuitorilor. Piteştiul a avut însă, dincolo de rolul de iniţiator al reeducării, o specificitate care pare să nu fi fost reprodusă în alte părţi (conform istoricului Thierry Wolton, există însă similarităţi cu China şi Cambodgia): „liturghiile negre“ – o formă de tortură scatologică (apud Wolton: „reeducarea scatologică“), ce implică şi acţiuni sexuale. Acest odios procedeu, cu o componentă performativă (teatralitatea era o caracteristică a propagandei legionare), ducea la animalizarea deţinuţilor, moment în care aceştia deveneau o masă de manevră „reeducabilă“, adică erau pasibili să se transforme, la rîndul lor, în instrumente de tortură.

Pe ei! se concentrează asupra torturii, inclusiv a „liturghiilor negre“, redate naturalist, ca un duş rece. Dacă violenţa fizică este formală, coregrafiată – corpuri care vibrează, se zbat, suferă, sincron şi secvenţial, într-un continuum al torturii –, cea sexual-scatologică este explicită, asumată şi, prin asta, şocantă. Este meritul actorilor că lucrurile rămîn pe muchia suportabilităţii (atenţie la restricţii: vîrsta indicată pentru spectatori este de peste 18 ani).

rosencrantz otilia bercaru 2 jpg jpeg

Eugen Ţurcanu, primul deţinut devenit torţionar, fost legionar şi comunist, oportunist de o cruzime inimaginabilă, instrument al sistemului comunist, care însă îl ucide fără ezitare atunci cînd nu îi mai este util, este personajul central al performance-ului, dar nu unul formal psihologic, ci mai degrabă o carcasă pentru materializarea ideii de tortură. Personajul este asumat, pe rînd, de toţi performerii („Eu sînt Ţurcanu“), personalitatea lui şi modul de acţiune fiind astfel relativizate prin mai multe versiuni, fără a fi vreuna justificativă. Ceea ce se explică este mecanismul de transformare a victimei în călău (acel dezarmant „Baţi ca să nu mai fii bătut“, invocat de foştii deţinuti, care transpare şi din poeziile acestora, incluse în spectacol). Țurcanu este produsul a două regimuri politice criminale, fiecare cu instrumentele sale de seducţie şi control. De exemplu, un insert muzical, cu Cîntecul legionarilor căzuţi, intonat de performeri cu trimitere directă la biografiile deţinuţilor, demonstrează cum funcţiona charisma legionară, prin trezirea sentimentului de apartenenţă la grup (etnică, religioasă), exacerbarea naţionalismului şi a masculinităţii. Documentele citate – şi citite – arată, în alt registru, cum regimul comunist s-a folosit de experienţa violenţei pe care o aveau cei ca Ţurcanu şi chestionează veridicitatea unor arhive.

Pe de o parte, spectacolul oferă informație (încă prea puţin cunoscută), pe de altă parte, prin performativitatea dură, care biciuieşte psihicul și afectul, scoate spectatorul din pasivitate, măcar prin crearea unui disconfort. Jucat la Piteşti (dar şi la Cluj), în curtea interioară a penitenciarului, cu vedere la Camera 4, locul principal de tortură, Pe ei! a adus public în spaţiul închisorii, oferind o experiență performativă completă. Muzeul devine astfel vizibil, iar istoria lui, un pic mai cunoscută şi, sper, generatoare de întrebări.

Piteștiul a fost un loc infernal al istoriei noastre în care utopiile extreme, de dreapta şi de stînga, au produs o perversă şi sinistră anihilare a umanităţii. Metodele de tortură au atins atunci nişte culmi care au depăşit limitele imaginarului, reducînd fiinţa umană la nivelul său animalic. Şi totuşi, a fost posibil. Fenomenul Piteşti trebuie investigat în continuare pentru a putea înţelege, măcar parţial, resorturile mecanismului care i-a permis să existe. Ca să nu îi mai permitem.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Sabina Costinel (sus), Otilia Bercaru (jos)

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ce rămâne după dezbaterea Macarena. „Suntem afectați de o traumă colectivă. Am moștenit aceste traume și le dăm mai departe“
România are nevoie de intervenții de durată pentru a scăpa de traumă, spun psihologii. Studiile demonstrează că principalul inamic al ieșirii din cercul vicios al violenței domestice este propriul trecut: de cele mai multe ori, victima devine abuzator sau continuă să rămână victimă toată viața.
image
Simona Halep a reapărut în clasamentul WTA, pe locul 58, pe site-ul oficial al Billie Jean King Cup
Românca a fost convocată la națională pentru meciul cu Ucraina.
image
Rusia susține că a ucis sute de soldați ucraineni cu o „bombă cu vid”. Kievul: „Sunt prostii absolute și propagandă”
Rusia afirmă că a ucis un număr mare de soldați ucraineni cu o așa-numită „bombă cu vid”, într-o declarație pe care Ucraina a catalogat-o imediat ca fiind absurdă.

HIstoria.ro

image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.
image
Cel mai bogat prinț român, în „Historia” de martie
La începutul secolului XX, prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino a vrut să placheze acoperișul Palatului Zamora (actualul Castel Cantacuzino) cu monede de aur și i-a cerut voie regelui să facă acest lucru. Carol I i-ar fi răspuns: „Îţi dau voie dacă pui monedele pe cant“.