Carnea noastră cea de toate zilele

Publicat în Dilema Veche nr. 797 din 30 mai – 5 iunie 2019
Carnea noastră cea de toate zilele jpeg

● Dragonul de aur de Roland Schimmelpfennig, traducerea: Ioana Petre, regia: Catinca Drăgănescu, scenografia: Ioana Pashca, coregrafia şi ilustraţia muzicală: Simona Deaconescu. Cu: Costi Apostol, Claudia Ardelean / Anca Pitaru, Ion Fiscuteanu Jr., Sebastian Marina, Elena Popa. Teatrul „Andrei Mureşanu“, Sfîntu Gheorghe. 

Textul germanului Roland Schimmelpfennig, Dragonul de aur, scris în 2011, înainte să explodeze criza refugiaţilor, este unul dintre cele mai puternice texte despre migraţie. La vremea sa a produs rumoare, o dată pentru că inversa perspectiva asupra migranţilor, vorbind din punctul lor de vedere, şi a doua oară pentru că era extrem de dur în acuzaţiile la adresa Germaniei şi a germanilor, de exploatare a imigranţilor. Dragonul de aur a fost montat în România de mai multe ori (ca şi o altă piesă a aceluiaşi autor, Noaptea arabă), cea mai recentă producţie fiind la Teatrul „Andrei Mureşanu“ din Sfîntu Gheorghe, cu o echipă de creaţie feminină: regizoarea Catinca Drăgănescu, scenografa Ioana Pashca şi coregrafa Simona Deaconescu.

Mai multe poveşti fragmentare despre locuitorii imigranţi (mulţi ilegali) ai unui imobil din Germania, care are la parter un fast-food exotic (thailandezo-chinezo-vietnamez) pun în discuţie exploatarea omului prin muncă, dezumanizarea lumii contemporane pe fondul obsesiei capitaliste pentru profit, alienarea pe care o produce migraţia economică. Temele abordate sînt acut actuale pentru România anului 2019, care este exportatoare de forţă de muncă ieftină pentru Occident (conform statisticilor, producem cei mai mulţi emigranţi economici din Europa), dar şi importatoare (în mai mică măsură) de forţă de muncă şi mai ieftină din Asia (vietnamezi, chinezi, filipinezi). Cele două situaţii au în comun motivele migraţiei (dificultatea de a se realiza profesional şi financiar acasă) şi duritatea condiţiilor de muncă în ţara de destinaţie. Mare parte dintre imigranţii români prestează servicii grele, prost plătite în raport cu munca, uneori la negru (menajere, infirmiere, muncitori în construcţii şi agricultură etc.). De partea cealaltă, emigranţii asiatici „s-au bucurat“ la noi de un tratament la fel de rău: vietnamezii angajaţi de o firmă românească de construcţii au fost cazaţi în containere, cu șase toalete la 200 de oameni (Adina Florea în Vice: „Viața de container a vietnamezilor aduși în România să-ți izoleze blocul“). Aceasta este faţa eşuată a globalizării, aceea a traficului de muncă, pe care Roland Schimmelpfennig o transformă într-un poem.

rosencrantz foto radu matei 2 jpg jpeg

Sînt două poveşti centrale în Dragonul de aur, care le influenţează pe celelalte. Una este o interpretare surprinzătoare a fabulei Greierele şi furnica, cu funcţiile personajelor inversate: furnica are rolul exploatatorului unei persoane vulnerabile (prin precaritate) şi este transformată în traficantă de carne vie (aici autorul se joacă un pic cu percepţia stereotipă a nemţilor drept un popor harnic şi arată reversul, lăcomia care generează sclavagismul economic). Alta începe aparent realist, cu lucrătorii asiatici din fast-food înghesuiţi în chicineta sufocantă şi cu o durere ucigaşă de dinţi care devine, pe parcurs, o metaforă pentru dezrădăcinare şi dorul de casă. Cu un lirism aspru, creat din replici scurte, în care se includ didascaliile – ceea ce dă textului o dimensiune narativă –, cu o poezie creată din recitarea meniurilor restaurantului, piesa funcţionează ca un caleidoscop care mixează naraţiuni, farse, fabule, tragic şi grotesc. Acestei formule dramaturgice regizoarea Catinca Drăgănescu i-a găsit un corolar dramatic, un format performativ hibrid, între teatru şi performance. Aici a intervenit coregrafa Simona Deaconescu prin crearea unei structuri coerente de mişcare continuă: fraze coregrafice scurte, cu gesturi semirobotizate, parţial repetitive, care transpun ritmul poetic în mişcare, însoţit de un univers sonor dinamic, asurzitor uneori, care pare că înghite personajele, aşa cum o face şi decorul Ioanei Pashca – un mobilier supradimensionat (două scaune şi o masă), pe lîngă care oamenii arată ca furnicile şi deasupra căruia tronează o firmă luminoasă, „EAT MORE MEAT“. Îndemnul pare a se lega de universul personajelor – care se configurează în jurul mîncării pe care unele o prepară şi altele o consumă –, fiind, în acelaşi timp, o sugestie a consumerismului, dar şi a canibalismului capitalist. Profitul devorează oameni. Iar Catinca Drăgănescu încheie această metaforă cu o doză de naturalism: doi muncitori, care mor în contexte legate de muncă, sînt transformaţi în corpuri însîngerate, ambalate ca nişte hălci de carne. Omul este obiectificat, devine marfă şi este tratat ca atare. Trupurile sînt înecate în sînge şi spaţiul aseptic, monocrom, este invadat de lichidul stacojiu şi vîscos care îl năclăieşte. Este o imagine violentă a economiei subterane, a exploatării forţei de muncă, a plasării umanului ca pion într-un mecanism al profitului. Întîmplător, lucrurile se leagă aici dincolo de viziunea regizorală: „sîngele“ este produs din ingrediente naturale şi comestibile (spre liniştea spectatorilor care se tem că pot fi stropiţi: compoziţia nu pătează), iar mirosul de cacao este puternic şi duce involuntar cu gîndul la bucătărie şi mîncare, accentuînd ideea de om – „bun de consum“, de „aliment“ pentru maşinăria capitalistă.

Desigur, pentru un demers performativ care mizează pe anduranţă, coordonare şi sincronicitate (nu doar în mişcare, ci şi în rostire), e nevoie de actori buni şi bine antrenaţi. Catinca Drăgănescu a mizat pe actorii de bază ai trupei din Sfîntu Gheorghe, mai vechi – Elena Popa, Sebastian Marina, Ion Fiscuteanu Jr. – şi mai noi – Anca Pitaru (pe rol cu Claudia Ardelean) şi Costi Apostol. Toţi funcţionează cu mare precizie într-o arhitectură performativă complexă, şi asta fără a secătui spectacolul de viaţă. Schimmelpfennig nu scrie emoţionant şi Drăgănescu nu a făcut un spectacol impresionist, dar Dragonul de aur nu este nici pe departe un mecanism performativ arid şi demonstrativ. Dimpotrivă, ritmul textului şi precizia mişcării generează poezie, iar corpurile însîngerate, învelite în plastic, anonimizate în moarte, aşa cum fuseseră anonime şi în viaţă, reprezintă o imagine care se încăpăţînează să-ţi rămînă în minte. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Radu Matei

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.