Care-i faza cu M*A*S*H?

Publicat în Dilema Veche nr. 771 din 29 noiembrie – 5 decembrie 2018
Care i faza cu M*A*S*H? jpeg

● Anul dispărut. 1996 de Peca Ştefan, regie: Ana Mărgineanu, scenografie: arh. Gabi Albu, coregrafie: András Lóránt, asistent coregrafie: Deak Orsolya, video-design: Cinty Ionescu, sound-design: Cinty Ionescu şi arh. Gabi Albu. Cu: Aida Avieriţei, Cătălina Bălălău, Emanuel Becheru, Sabina Brânduşe, Nora Covali, Valentin Florea, Corina Grigoraş, Ecaterina Hâţu, Florin Hriţcu, Dragoş Ionescu, Andrei Merchea Zapotoţki, Sonia Teodoriu. Platforma Internaţională de Teatru #5. Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. 

Ana Mărgineanu şi Peca Ştefan au cartografiat România în ultimii zece ani, în două proiecte performative seriale, Despre România, numai de bine şi Trilogia anilor dispăruţi. Primul conţine mai multe spectacole care radiografiază oraşe: Poveşti adevărate complet inventate despre Baia Mare, 5 minute miraculoase în Piatra Neamţ, Tîrgovişte de jucărie, Sfîntul din Sfîntu Gheorghe şi, cel mai recent, Timişoara. Capăt de linie, care va avea premiera pe 2 decembrie, la Teatrul Naţional din Timişoara.

Proiectul Anul dispărut a început în 2015, la Teatrul Mic din Bucureşti, cu Anul dispărut. 1989, a continuat la Piatra Neamţ cu Anul dispărut. 1996 (2016) şi s-a încheiat, tot la Mic, cu Anul dispărut. 200/7 (2017). Este un demers performativ, intensiv şi de anduranţă, de recuperare a memoriei, colective şi individuale, din anii postcomunişti, pentru a înţelege atît ceea ce am făcut şi ni s-a întîmplat fiecăruia dintre noi şi tuturor laolaltă, cît şi cum ne-au influenţat toate lucrurile acestea. Cum memoria funcţionează dinspre prezent înspre trecut, spectacolele din Trilogia anilor dispăruţi oferă perspective analitice, la rece, asupra trecutului recent. Întreaga Trilogie a fost prezentată, în octombrie, la Bucureşti, în cadrul Platformei Internaţionale de Teatru, curatoriată de Cristina Modreanu, alături de primele două spectacole dintr o altă serie, Jurnalele de România (Sfîntu Gheorghe şi Constanţa), realizată de regizoarea Carmen Lidia Vidu, care scanează, de asemenea, identităţile oraşelor prin poveşti personale. Astfel, Platforma s-a concentrat la această ediţie, a cincea, pe analiza istoriei recente şi a prezentului din perspectivă subiectivă şi la scară „mică“, individuală, în contrast cu eroizările şi festivismul care ne-au sufocat anul acesta. Prin urmare, tema Platformei a fost formulată ca „istoria cu i mic“. Aşa am recuperat anul 1996, reprezentativ pentru decada a noua, prezentat în spectacolul nemţean din Trilogia anilor dispăruţi. Construit după formula celorlalţi Ani, spectacolul are trei scene mari (una din teatru, alta din oraş, ultima din familie), cîteva interludii care contextualizează naraţiunile prin prezentarea unor informaţii generale/obiective, dar şi personale/subiective, şi trei scene-„buzunar“, la care pot asista numai unii spectatori, traşi la sorţi, căci se păstrează formatul de joc, pe care Mărgineanu şi Peca l-au iniţiat şi dezvoltat în toate spectacolele lor despre România. Însă dintre toţi Anii dispăruţi, acesta mi s-a părut cel mai dur, sfredelitor în memorie şi emoţie. Şi asta din cauză că problemele sociale prezentate în spectacol au rămas nesoluţionate pînă astăzi şi nu par a se rezolva într-un viitor apropiat.

risencrantz foto constantin aciobanitei 2 jpg jpeg

În Piatra Neamţ, Teatrul Tineretului a fost (şi redevine) un fenomen care a coagulat în jurul lui comunitatea locală. În 1996, un spectacol legendar, Orfanul Zhao, creat aici de Alexandru Dabija, obţinea Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol. Era un mare succes pentru teatrul local (şi pentru comunitate) şi prima poveste din Anul dispărut. 1996 ficţionalizează întîmplări legate, într-un fel sau altul, de Orfanul Zhao, şi puse în rama participării la Festivalul de Teatru de la Piatra Neamţ a unui spectacol japonez (ironică reprezentare în oglindă a teatrului asiatic şi a diferenţelor culturale). Dincolo de amuzante incidente de culise (care fac deliciul anecdotelor despre teatru), apar aici tuşe narative care prefigurează temele grave dezvoltate în următoarele două poveşti: sărăcia şi violenţa domestică. Dominanta, la acea vreme, a acestui oraş reprezentativ nu doar pentru ceea ce, clişeistic, se consideră a fi cea mai săracă regiune, Moldova, ci şi pentru întreaga ţară, era un nivel de trai la limita supravieţuirii. Înfloresc astfel concursurile TV, unde toată lumea speră să cîştige apartamentul de lux sau miliardul, dacă ştie în ce episod din serialul M*A*S*H s-a petrecut un anume eveniment. Începe declinul învăţămîntului (oamenii preferau să memoreze ghidurile TV, pentru concursuri), care se traduce în creşterea numărului de emigranţi, a ratei infracţionalităţii şi a gradului de sărăcie. În Piatra Neamţ apar interlopii, creşte numărul agresiunilor (e o scenă de violenţă ruptă parcă din filmul lui Tarantino, Reservoir Dogs) şi incidenţa traficului de carne vie, violenţa domestică (inclusiv asupra copiilor) este în floare – există o scenă în care soţia încasează, ritmic, fără să riposteze, cîte o palmă la aproape fiecare replică, sugerînd acceptarea violenţei ca parte din viaţa cotidiană. Este un portret răvăşitor, chiar dacă în cheie comică, al unei societăţi în prăbuşire, în care natura umană se degradează pînă la nivel primar. Şi în timpul ăsta, Tanti Speranţa, mama interlopilor, doarme, cu ochii deschişi, într un sicriu.

Trupa nemţeană susţine spectacolul într-un echilibru pe muchie, în care comicul, caricatura, drama se potenţează subtil astfel încît peisajul social al anilor ’90 apare în toată tristeţea lui dezarmantă. Şi tristeţea vine din faptul că speranţa de atunci n-a murit, dar s-a mumificat. 22 de ani mai tîrziu, avem peste 38% din populaţie expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială (raportul EUROSTAT, iulie 2018), cîteva milioane de emigranţi, un sistem de educaţie prăbuşit (în 2017, un studiu UNICEF arăta că peste 400.000 de copii se află în afara sistemului de învăţămînt, cele mai mari rate de abandon fiind în mediul rural şi în grupurile sociale defavorizate), cele mai multe mame adolescente din Uniunea Europeană (14,2% din mamele aflate la prima naştere – EUROSTAT, martie 2018). Interlopii încă se taie cu săbiile pe stradă. Au reapărat concursurile, doar că, de data asta, farmaciile oferă, pe baza bonurilor pentru medicamentele cumpărate, posibilitatea de a cîştiga o ie sau o Dacie. Şi eu încă mă uit la M*A*S*H. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Constantin Aciobăniței

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.