Caramitru, la tinerețe

Publicat în Dilema Veche nr. 921 din 2 – 8 decembrie 2021
Caramitru, la tinerețe jpeg

Festivalul Național de Teatru a consacrat o întreagă secțiune In memoriam lui Ion Caramitru. Decizie legitimă și binevenită. Ceas de veghe pentru a-l însoți pe cel dispărut. N-am îndrăznit să văd toate emisiunile, căci erau prea recente, prea directe… îmi ajungeau propriile-mi amintiri căci, dacă devenise invizibil, nu era nicidecum absent. Pînă într-o seară…

O duminică seara. Reveneam de la un spectacol al lui Ariane Mnouchkine pregătit doi ani de zile și îndelung așteptat. La intrarea teatrului am întîlnit-o și ne-am fotografiat cu secreta plăcere a regăsirii, dar, în ce mă privește, și cu rezerva pe care mi-o inspira acest gest de umilință care-mi evoca o veche predică ortodoxă  despre „păcatul umilinței” – acela al umilinței retorice, simulate, chiar demagogice. Ariane rupe biletele spectatorilor și le procură plăcerea de a o vedea, de a-i surîde, de a o atinge „mistic“. A urmat apoi Insula de aur, unde ea reînvie vechile sale mărturii de iubire pentru teatrul oriental pe fond de scenariu maniheist între afaceriști cupizi și femei generoase pregătind un festival pe teritoriul insular amenințat. Ea recurge la toată recuzita „frumosului“ în teatru, desfășurări de pînze agitate evocînd mări tumultuoase, gigantice fundaluri multicolore, improvizații comice, dar, pînă la urmă, numere izolate ce se succed ca într-un spectacol de varietăți. Expunere a unui exotism stereotip și explicit ca, demult, în romanele lui Pierre Loti. Fast fără miez, divertisment dispersat. Ariane, din nou prezentă, ne așteaptă la sfîrșit de spectacol cu un caiet pe care, ca la un vernisaj, sîntem solicitați să ne înscriem opiniile, evident favorabile. De astă dată, umilința se convertește în impudoare. Am îmbrățișat-o și m-am precipitat în ceața pădurii de la Vincennes unde miticul Théâtre du Soleil și-a găsit adăpost de aproape o jumătate de secol.

Dezabuzat, acasă, m-am refugiat în arhivele online ale FNT-ului. Și l-am revăzut pe Caramitru… cîtă emoție după parada Insulei de aur! Cîtă prezență la actorul tînăr care era în Mincinosul, pus în scenă de Sanda Manu. El produce un incredibil efect de grație printr-o dezinvoltură ironică și aristocratică ce mi-l evocă pe Gérard Philipe, idolul anilor ’60. Îl priveam pe Caramitru deplasîndu-se cu grație în decorul stilizat al acelui spectacol goldonian ce refuza policromia tradițională pentru a se desfășura caligrafic pe fondul unui alb imaculat. Caramitru, fără efort și nici narcisism, se constituia în centrul elegant al unei lumi deschise și ludice.

După cele patru ore ale „festivităților” mnouchkiniene resimțeam plăcerea teatrului simplu, direct, iluminat de prezența unui actor. I-au urmat apoi Sufletele tari ale lui Camil Petrescu, pus în scenă de Cornel Todea. O lume de astă dată închisă în interiorul unei mari familii aristocratice amenințate de stingere, unde tînărul bibliotecar Andrei Pietreanu resimte o pasiune extremă pentru Ioana, fata celebrului om de cultură Matei Boiu-Dorcani. Caramitru, de astă dată, asumă condiția modestă a personajului, rezerva și circumspecția lui, personaj insinuat într-o lume străină. Totul atestă prudența și economia acestui turmentat candidat la iubirea imposibila a Ioanei, admirabil jucată de Irina Petrescu. I-am cunoscut pe amîndoi și, în seara aceea, îi revedeam cu ochii inimii înlăcrimate. Cîtă umanitate, cîtă dăruire secretă ce-mi permitea să uit performanțele coregrafice și tobele agresive de la Théâtre du Soleil! O lecție de puritate teatrală. O reconciliere cu scena…

Apoi, tîrziu în noapte, a urmat Vicarul de Rolf Hochhuth, marele spectacol semnat de Radu Penciulescu. Text polemic ce dezvăluia politica duplicitară a Vaticanului față de nazism și refuzul de a-i condamna explicit masacrele antisemite. Revăzusem înregistrarea acum doar cîțiva ani și, atunci, i-am împărtășit lui Radu Penciulescu emoția produsă de Caramitru în rolul unui tînăr prelat demn și intransigent, avîndu-l ca partener de astă dată pe Victor Rebengiuc – un cuplu memorabil. Totul, de la siluetă la costum, de la vocea egală la coafura neglijentă, de la verticalitatea interioară la cea exterioară, totul atesta demnitatea acestui personaj, între sacru și laic, încarnat de Caramitru ca o expresie a posturii morale. Priveam un mare actor încă tînăr. Doar filmul reține ceea ce dispare din viața unui interpret.

Cînd transmisiile s-au încheiat, m-am retras în propriu-mi trecut pentru a-l regăsi pe Caramitru la tinerețe. În singurătatea tăcută a casei mi-a revenit amintirea lui în Hamlet-ul de la Casandra și, pentru noi, supraviețuitorii de atunci, celebrul duel cu Laerte, interpretat de Costel Constantin. Cînd îl pregătea, l-am zărit, singur, lîngă Podul Izvor, memorîndu-și textul. Un Hamlet pe trotuar… Iar apoi, cum să-l uit în Ovidiu din Iulius Cezar, pus în scenă de Andrei Șerban?

921 p15 leonce si lena jpg jpeg

Mai tîrziu, Liviu Ciulei a montat Leonce și Lena, reunind figurile emblematice ale noii generații de la sfîrșitul anilor ʼ60, actorii unici ai Teatrului Bulandra de atunci, Irina Petrescu, Virgil Ogășanu și Ion Caramitru. Relațiile dintre ei, afectivitatea ce-i reunea și anima se constituiau într-o exaltantă figură triadică a prieteniei și iubirii. Totul emana încredere și bucurie. Dar și azi îmi amintesc momentul din final, cînd Leonce face o lungă pauză neliniștită pentru a răspunde la invitația de a aștepta „pînă mîine”. El ne privește pe noi, în sală, și, profund melancolic, murmură somnambulic cuvîntul: Mîine. Un „mîine” de care nu era sigur, un „mîine” improbabil și deja plin de nostalgii. „Mîine”… un mister! Să fim atenți  la clipa ce o trăim și să ne îndoim de cea care vine… acesta-i ecoul de neșters al șoaptei lui Caramitru, la tinerețe. Aceasta-i, pentru mine, identitatea lui în tinerețe.

Apoi, deja matur, l-am regăsit în Hamlet, la Paris. În exaltarea anilor ʼ90 descopeream acest Hamlet venit de la București după lunga noapte ceaușistă. Caramitru mi-a povestit cum, în sala înghețată de la Teatrul Bulandra, publicul aplauda cu mănuși, iar el nu respira profund pentru a-și proteja plămînii. În prințul danez, el juca atunci nu îndoiala, ci revolta unui erou ce se confrunta cu „timpul ieșit din țîțîni”. Din nou, îi recunoșteam demnitatea morală pe scenă și mă lăsam captivat de dialogul muzical cu prietenul său de atunci, pianistul Dan Grigore. Vorbele și sunetele alternau, se confundau, emoționau. Tinerețea era pe sfîrșite. Dar nu încă stinsă.

Caramitru, apoi, s-a consacrat politicii și instituțiilor culturale. Odată l-am întrebat: „Tu nu mai joci. De ce?”. El s-a gîndit și mi-a răspuns: „Pentru moment am impresia că am făcut tot ce puteam ca actor”. Tinerețea se terminase. A urmat o lungă pauză… Caramitru și-a asumat-o fără frustrare. Dedicîndu-se Cetății, Naționalului, UNITER-ului.

Rezonanța timpurilor de altădată îmi parvenea în recitalurile din Eminescu și Nichita Stănescu. Un actor singur. Înaintea revenirii la Shakespeare. Era altul.

L-am regăsit ca odinioară în spectacolul Jurnalul unei Revoluții de Carmen Lidia Vidu, după care am petrecut cîteva momente împreună. A fost darul lui pentru ziua mea, 22 iunie. Ultima întîlnire.

Cînd noaptea se încheia ajungeam la capătul acestui voiaj în tinerețea noastră comună. Așa se termină 2021, an invalid. Și nu doar din cauză de COVID.

George Banu este critic de teatru. Ultima carte publicată: Les récits d’Horatio (Actes Sud), apărută în versiune românească la Editura Tracus Arte.

Foto: Hamlet (sus), Leonce și Lena (jos)

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.