Anii vrajbei noastre

Publicat în Dilema Veche nr. 775 din 27 decembrie 2018 – 9 ianuarie 2019
Anii vrajbei noastre jpeg

● School feat. Cool de George Cocoş, regia: Elena Morar, decor: Samuel Alfred Mihailovici, costume: Bea­trice Șandru, sound design: Andrei Mihai. Cu: Andrei Merchea Zapotoțki, Dragoș Ionescu, Aida Avieriței. Teatrul Tineretului Piatra Neamţ. 

Sărbătorirea celor 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial a avut, pe lîngă un festivism steril şi costisitor, şi o latură pozitivă: analizarea, la nivel teatral, a ceea ce s-a întîmplat cu România în decursul acestui secol. Una dintre perioadele de interes a fost cea a anilor ’90, mai exact, a primei jumătăţi din decada a zecea, caracterizată de un amestec de speranţă, haos, teamă şi răsturnări spectaculoase de situaţie pe plan social-politic. Interesul pentru explorarea acestei perioade din istoria recentă s-a manifestat prin cîteva spectacole.

La Piatra Neamţ, la Teatrul Tineretului, regizoarea Elena Morar montează un text de George Cocoş, School feat. ­Cool (în cadrul MIC-RO Laborator de creaţie teatrală – un program de promovare a dramaturgiei contemporane româneşti în care artiştii sînt asistaţi de liceeni) care se concentrează asupra modului în care, într-un oraş de provincie, destinele copiilor din generaţia dozatoarelor TEC sînt influenţate fundamental de formarea lor într-un sistem de educaţie care, la acea vreme, fusese pulverizat. Pe fondul sărăciei, pe de o parte, şi al apariţiei îmbogăţiţilor postrevoluţionari, pe de alta, cei trei copii (personaje ficţionale) trebuie să supravieţuiască haosului social, economic şi politic, şi o vor face diferit. Petre va ceda violenţei fizice de la şcoală (azi i-am zice bullying), dar va învăţa peste măsură pentru a-şi depăşi sărăcia. Smokey va ceda găştilor care traficau droguri şi se va pierde „în sistem“. Cristina nu cedează nimic, dimpotrivă, reacţia ei este de a răspunde prin forţă la orice provocare. Ca adulţi, ei păstrează cicatricile căpătate în relația anevoioasă cu școala, care era un mediu toxic. Copilăria într-un sistem social care i-a abandonat este partea formatoare din personalitatea lor şi, chiar dacă nu se simt confortabil să şi-o asume public, ei ştiu că identitatea lor matură, bună sau rea, își are baza în acei ani convulsivi. Spectacol semimuzical – „nestemata“ este imnul dozatoarelor TEC – în care umorul şi drama se şlefuiesc reciproc, jucat cu entuziasm, School feat. Cool ridică problema în ce măsură viciile sistemului de învăţămînt de acum 20 ani au fost depăşite, copiii din comunităţi sărace au fost integraţi social, iar infracţionalitatea în mediul şcolar sau în conexiune cu acesta a fost diminuată. Din păcate, mare parte din problemele copiilor din anii ’90 se regăsesc, neschimbate, şi astăzi. 

775 rosencrantz lambada foto nicu lazur jpg jpeg

● Lambada. Echipa spectacolului: Iudit Ardeleanu, Vlad A. Arghir, Marius Armașu, Lippa Segall Barotti, Olimpia Segall Barotti, Constantin Băbălău, Mihaela Bîrlegi, Anuța Brill, Ioseph Cotnăreanu, Mișa Dumitriu, Paul Dunca, Monica Dunca, Margareta Eschenasy, Alex Horghidan, Matilda Iaroslavitz, Roland Ibold, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Katia Pascariu, Marius Rădulescu, Nicolae Săvoiu, Maria Sgârcitu, Pompiliu Sterian, Dorotea Weissbuch. Spectacolul face parte din proiectul „Vîrsta4 după 89. Coregrafia unei revoluții“, inițiat de grupul Vîrsta4 împreună cu Asociația ADO și Macaz Teatru Coop. și co-finanțat de AFCN. 

Dacă School feat. Cool recupera anii ’90 din perspectiva copiilor, la Macaz, spectacolul 90 (despre care am scris la vremea premierei), în regia lui David Schwartz, radiografiază aceeaşi perioadă prin prisma istoriilor personale ale actorilor, cu accent pe evoluţia părinţilor acestora, ale căror speranţe legate de libertate şi capitalism sînt doborîte de convulsiile economice. Tot la Macaz şi tot în regia lui ­Schwartz a fost creat un alt spectacol, Lambada, care face parte din seria de proiecte derulate de cîţiva artişti (Mihaela Michailov, David Schwartz, Alice Monica Marinescu, Paul Dunca, Katia Pascariu etc.) la Căminul „Moses Rosen“ din Bucureşti. Lambada este o incursiune în anii ’90, din perspectiva rezidenţilor, adică a unor oameni, astăzi în vîrstă, pentru care acea perioadă, cu bunele şi relele sale, a favorizat mutarea la cămin. Percepţia asupra trecutului recent trece prin memorie, emoţie şi este afectată de perspectivă (distanţa în timp), ceea ce produce repoziţionări asupra ei. Speranţele de atunci s-au diminuat, dezamăgirile s-au atenuat. De la mărturisirea Iuditei Ardeleanu despre „o mare plăcere că am putut să nu stau degeaba“ – a găsit o slujbă neplătită după pensionare – la regretul Margaretei Eschenasy că nu a putut avansa la serviciu, trecînd prin probleme locative şi de sănătate, prin pierderea familiilor şi însingurare, rezidenţii refac subiectiv imaginea unei societăţi dominate de spectacolul media şi consumerism, în care tocita lozincă despre „grija faţă de om“ şi-a pierdut orice înţeles. Exploatînd teatral prezenţa rezidenţilor – Marius Rădulescu cîntă, toţi dansează şi au o serie de acţiuni performative –, Lambada readuce în prim-plan actori mai vechi, precum neobositul Pompiliu Sterian, Marius Armaşu, Dorotea Weissbuch şi Mihaela Bîrlegi – prezenţa lor constantă în spectacole e o victorie la nivel individual – sau mai noi ca Nicolae Săvoiu, Lippa Segall Barotti şi Olimpia Segall Barotti –, mă bucur enorm pentru fiecare apariţie, pentru fiecare persoană cîştigată în lupta cu eroziunea temporală.

Ceea ce rezultă din aceste spectacole este faptul că societatea românească marginalizează, nu integrează, că e campioană în a împinge oamenii dincolo de demnitate şi, uneori, de drepturi (să ne gîndim numai la persoanele cu dizabilităţi). Asta transpare şi din spectacolele rezidenţilor de la Căminul „Moses Rosen“, niciodată explicit, dar permanent subînţeles: retragerea într-o instituţie de îngrijire schimbă modul de a vieţui şi a locui, dar reprezintă singura soluţie a oamenilor la abandonarea lor de către societate (a se citi cartea lui Atul Gawande, Să vorbim depsre moarte, în care sînt descrise beneficiile unor sisteme de îngrijire a persoanelor vîrstnice, altele decît căminele pentru bătrîni). Şi în asta rezidă valoarea indiscutabilă a programului derulat de artişti la Cămin: revalorizarea unor persoane de care societatea nu este interesată, repunerea lor în dreptul de a fi utili, de a trăi o viaţă plină, nu doar de a supravieţui. Mă gîndesc, cu oarecare teamă, dacă va face cineva acest lucru şi pentru generaţia mea. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Teatrul Tineretului, Nicu Lazur

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.