Amintiri din gulag

Publicat în Dilema Veche nr. 833 din 6 - 12 februarie 2020
Amintiri din gulag jpeg

● Dosarele Siberiei, scenariu de Petru Hadârcă și Mariana Onceanu, regie: Petru Hadârcă, scenografie: Irina Gurin, expresie corporală: Irina Slobodeaniuc, proiecţie video: Ian Onică, lupte scenice: Oleg Mardari, secvențe video: OWH Studio. Cu: Olga Guțu-Cucu, Draga-Dumitrița Drumi, Tinka Mardari, Dan Melnic, Diana Decuseară, Ninela Caranfil, Nicolae Darie, Constantin Adam, Angela Ciobanu, Ana Tkacenko, Doriana Zubcu-Mărginean, Tatiana Saenco, Petru Oistric, Ion Mocanu, Ghenadie Gâlcă, Alexandru Pleșca, Valentin Zorilă, Iurie Focșa, Mihai Zubcu, studenţi. Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“, Chişinău, Republica Moldova.

Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“ din Chişinău a prezentat în ianuarie, la Bucureşti şi Iaşi, spectacolul Dosarele Siberiei prin care aduce în discuţie deportările din perioada 1941-1951. Este vorba despre trei valuri de deportări, 1941, 1949 şi 1951, care s-au produs în urma cedării de către România, în 1940, a Basarabiei şi Bucovinei de Nord Uniunii Sovietice, în contextul Pactului Ribbentrop-Molotov (1939). Sovieticii au aplicat în proaspăt numita Republică Socialistă Sovietică Moldovenească (dar şi în RSS Ucraineană, în care fuseseră integrate Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa) măsurile de control asupra populaţiei pe care le experimentau deja în URSS. Primul val de deportări a vizat în special culacii (termen peiorativ rusesc pentru chiaburi), ţăranii înstăriţi care dispuneau de terenuri, mijloace de lucru şi angajau muncitori. Cum o parte dintre ţăranii din Basarabia primiseră pămînt prin reforma agrară a Regelui Ferdinand (1921), aceştia au fost „identificaţi“ de nacealnicii (comandanţi) sovietici drept duşmani ai poporului, căci bolșevicii deciseseră că ţăranii proletari erau doar cei săraci, fără pămînt şi mijloace de subzistenţă. Primele deportări nu vizau doar aşa-zisa eliminare a „duşmanilor“ statului/partidului/de clasă sau cum i-o mai fi numit propaganda sovietică. Era vorba mai degrabă de instaurarea controlului asupra unei populaţii şi a unui teritoriu de curînd acaparate, de ruperea legăturilor între oameni şi punerea lor în situaţii-limită, în care atenţia şi prioritatea sînt orientate spre supravieţuire, nu spre acţiuni antisovietice, şi de exploatarea lor prin munci grele. Valurile următoare de deportări i-au vizat pe cei care au trecut la organizarea unor acţiuni de rezistenţă antisovietică, dar au fost şi o formă de represiune împotriva celor care refuzau să intre în colhoz (să îşi dea pămîntul pentru colectivizare). Deportările s-au făcut în Siberia şi Kazahstan, pe teritorii sălbatice, cu o climă aspră şi unde oamenii au fost forţaţi să muncească în condiţii extrem de dure. Mulţi au murit pe drum (două-trei săptămîni în vagoane de marfă, aproape fără mîncare sau apă) şi în gulag (lagăr – sistemul sovietic de lagăre şi colonii de muncă forţată) din cauza condiţiilor de trai sau au fost ucişi de soldaţii ruşi. Unii s-au întors acasă după moartea lui Stalin (1953), cînd au fost eliberaţi, alţii au rămas acolo ori s-au stabilit în Kîrgîzstanul vecin (Republica Sovietică Socialistă Kirghiză), unde clima era mai prietenoasă. Numărul exact al deportaţilor moldoveni este incert, dar se situează la peste 60.000 de persoane.

rosencrantz foto 3 tnme jpg jpeg

Spectacolul de la Chişinău, creat de Petru Hadârcă, are la bază memoriile a trei supravieţuitori ai deportărilor, Ecaterina Chele (deportată cu copilul mic), Margareta Spînu-Cemîrtan (copil) şi Ion Moraru (iniţiator al organizaţiei antisovietice „Sabia dreptăţii“), care apar ca personaje-narator. Pasaje din biografiile lor sînt teatralizate astfel că din statistica impersonală se trece la poveştile personale. Istoria se umanizează, devine vie şi, desigur, este impresionantă. Spectacolul are o arhitectură grandioasă, cu un eşafodaj de teatralitate realistă, pe care sînt altoite inserturi coregrafice şi muzicale (de exemplu, o doină de jale, repetată ca refren). Pe un fundal imens sînt proiectate imagini cu natura siberiană, lagărele de muncă şi cu Stalin. În cursul spectacolului sînt punctate cîteva lucruri importante. De exemplu, varietatea de reacţii locale la venirea ruşilor, de la teamă la bucurie. Rusofilii vor constata însă că nostalgia după epoca ţaristă nu reprezintă o calitate în ochii sovieticilor. Ruşii susţin că vin ca „eliberatori“, dar impun această perspectivă cu forţa. Gulagurile au fost cumplite nu doar din cauza muncii, a condiţiilor de trai şi a violenţei gardienilor, ci şi din cauza agresivităţii deţinuţilor, între care apar diferenţe de statut (criteriul etnic este motiv de discriminare şi aici, de exemplu, evreii erau abuzaţi de colegii de detenţie). Unii dintre ruşii din închisori erau adepţi convinşi ai stalinismului, luptaseră pe front, dar se aflau în închisoare din cauză că erau consideraţi trădători, întrucît fuseseră luaţi prizonieri de către nemţi (Svetlana Aleksievici scrie despre asta în Războiul nu are chip de femeie şi Vremuri second hand). La întoarcerea acasă, moldovenii au fost priviţi cu suspiciune şi evitaţi de vecini, ba chiar şi de familie (tot la Aleksievici se regăseşte şi această idee). Vremurile se schimbaseră iremediabil şi deportaţii erau acum nu doar străini, ci chiar indezirabili la ei acasă.

Problema spectacolului ţine de estetică şi de ton. Spectacular, construcţia dramatică este greoaie, cu o teatralitate desuetă. Tonul este patetic pînă acolo încît îngroapă dacă nu naraţiunea, măcar cronologia (poveşti din serii diferite de deportări se suprapun şi confuzează spectatorul). Cheia melodramatică, dincolo de atragerea empatiei, nu ajută la analizarea istoriei. Rememorarea unui trecut tragic sau prezentarea lui celor care nu îl cunosc este o miză valabilă a demersului artistic, însă ar trebui să fie mai mult decît atît. E adevărat că, de exemplu, spectacolul atinge şi definirea identităţii etnico-naţionale, cu o perspectivă filoromânească ce trimite la realitatea contemporană, dar cum nu am informaţii suficiente despre peisajul politic moldovenesc actual, nu pot interoga modul în care funcţionează acest lucru. Dar cred că o abordare ceva mai analitică a subiectului ar fi adus mai multe beneficii. Nu este vorba, în nici un caz, despre negarea suferinţei, ci despre nevoia de investigare a istoriei cu luciditate, mai ales că au trecut 80 de ani de la evenimentele invocate. Alunecarea pe panta emoţionalităţii aduce mai aproape tragediile trecutului, dar, din păcate, îl chestionează prea puţin.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“, Chişinău

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.