Veronica D. NICULESCU - Dilema veche

O carte cu toată carnea de adevăr

Scriind povestea vieții lui Luchian, un lucru m-a preocupat de la bun început foarte tare: să scriu chiar povestea vieții lui

» Citește tot

O poveste de Paște

Pe o muchie, cu ghemul negru în brațe

Veronica D. NICULESCU

Înainte să învăț un drum, am învățat rătăcirea.

» Citește tot

Pentru copii / cu copii

Veronica D. NICULESCU

Aș recomanda oricărui autor să încerce să scrie pentru copii. Sînt cititori generoși și exigenți, mofturoși și atenți, necruțători, adorabil de sinceri și de capabili de îndrăgostire.

» Citește tot

În așteptare

Nu aștept

Veronica D. NICULESCU

Încerc să fac zilele să curgă la fel ca înainte, deși sigur că nu mai este posibil totul la fel.

» Citește tot

Distanţe

Distanţa dintre mine şi Miranda, uriaşă la primele pagini, s-a topit treptat şi-am devenit perfect conştientă de asta abia după predarea manuscrisului, după tipărirea cărţii, în acel interval magic şi înspăimîntător de după publicare.

» Citește tot

Regimul artelor şi muniţiilor

„Aş putea să trăiesc fără să traduc, dar fără să scriu mi-ar fi foarte greu“ - interviu cu Veronica D. NICULESCU

Diana JOICALIUC

Cred că e important să fii singur, să citești, să eviți grupurile, să te izolezi și să nu suferi foarte tare din asta, să scrii și să arunci, să scrii și să rescrii, să pui deoparte. În cele din urmă, să scrii și să publici. Să fii singur, din nou. Să ai un prieten. Dacă a mai rămas vreunul.

» Citește tot

Despre ingineri

Nu m-am atins de sticla asta de douăzeci de ani

Veronica D. NICULESCU

Mă numesc Veronica şi sînt inginer. Particip pentru prima dată la o întrunire a Asociaţiei Inginerilor Anonimi. Sincer, nu ştiu de ce mă aflu aici. Mă consider vindecată. M-am lăsat de asta de douăzeci de ani. Am venit din respect pentru colegii mei care fac acelaşi efort: de a-şi reaminti de ceea ce-au fost cîndva.

» Citește tot

După 20 de ani... - Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu

Veronica D. NICULESCU

În 1993, un grup de iniţiativă, condus de Constantin Chiriac, actor la Teatrul „Radu Stanca“ din Sibiu (pe atunci, teatrul nu avea şi cuvîntul „Naţional“ în denumire), a hotărît să facă un festival de teatru. Au participat artişti din două ţări: România şi Republica Moldova.

» Citește tot

Vremea studenţiei

În mînecă, un as rece lipit de piele

Veronica D. NICULESCU

Am locuit într-un cămin din Bucureşti în cei cinci ani de facultate, de la 18 la 23 de ani. Mai fusesem o singură dată în Bucureşti, atunci cînd, străbătînd împreună cu părinţii un bulevard, am privit din tramvai la deschiderea amplă, la copacii zbuciumaţi de pe o parte şi alta a drumului, şi mi-am zis „aici e de mine“.

» Citește tot

Scriitori despre autism

Foca

Veronica D. NICULESCU

Am un prieten. Dacă l-aş cunoaşte mai bine, l-aş cunoaşte mai bine. Dar nu ne-am văzut decît o singură dată. Prietenul meu este mic, nu chiar mic, la scară planetară sîntem de-o seamă. Nouă ne place să ne uităm la planete. Pe înserate, cînd se văd planetele alinate, ceva din mine se aliniază cu ceva din prietenul meu de departe.

» Citește tot