Gian Paolo ACCARDO

Am venit ultima dată în România acum opt ani, dar parcă ar fi trecut de-atunci un sfert de secol. Nu neapărat în București, cît mai ales în restul țării.

Trebuie să mărturisesc că, pentru un licean venit din Bruxelles într-o excursie şcolară, în primăvara anului 1984, o ieşire departe de părinţi şi de universul călduţ de acasă era o ocazie bună nu doar de a mă distra, ci şi de a descoperi o ţară pe cît de misterioasă, pe atît de fascinantă, dar de cealaltă parte a Cortinei de Fier.

Uniunea Europeană va avea un stat în plus: Croaţia.

"Pentru securitatea dumneavoastră". De cîte ori am auzit, în ultimii ani, această formulă...

Evaziunea fiscală “cîntăreşte” aproape 1 000 de miliarde de euro pe an în Europa.

Ce mai rămîne din diplomaţia europeană.

"Spune-mi ce mănînci, o să-ţi spun cine eşti".

Deci, dosarul este închis? Nici pe departe.

Războiul din Mali, extins către Algeria, e şi al europenilor.

Oh, Google! Fără el, Internetul probabil ar avea o altă faţă.

UE va trebui să demonstreze că este demnă de acest premiu.

Europenii vor fi în curînd în al şaptelea cer.

Revoluţia energetică este totuşi indispensabilă...

Irlandezii au decis să aibă încredere din nou în Europa.

Trebuie oare boicotate meciurile Euro 2012?

Procesul lui Anders Behring Breivik, care a început în 16 aprilie, este într-adevăr o dublă provocare, şi un exemplu.

În momentul lansării Presseurop, unul dintre obiective a fost de a crea un spaţiu european de dezbatere.

Angela Merkel: "Viziunea mea este Uniunea politică".

Legea pieţei a cerut capetele irlandezului Brian Cowen, portughezului José Sócrates,  grecului Giorgios Papandreu  şi spaniolului José Luis Zapatero.

Trei festivaluri în Europa: Ferrara, Arcachon, Alba Iulia.

Excluderea Greciei din zona euro nu este iminentă şi soluţia crizei datoriilor trece prin alte opţiuni.

Dar unde este Dna Ashton? Nu este prima oară când ne întrebăm ce face şeful diplomaţiei europene, dar întrebarea este cu atât mai pertinentă, în momentul în care Libia pare să basculeze şi ea de partea democraţiei sub lovitura unei intervenţii militare în care europenii au jucat un rol cheie.

Niciun conducător european actual nu ar fi în măsură să ducă Europa în afara furtunii.

Criza datoriei suverane care loveşte din plin zona euro are cel puţin un merit: acela de a face vizibil chiar şi celor mai sceptici faptul că simpla punere în comun a unei monezi unice legate de un pact de stabilitate nu este suficientă, şi că o guvernanţă economică comună a devenit indispensabilă.

La mai puţin de o oră de zbor de UE, de patru luni încoace un tiran duce război împotriva propriului său popor.