Diana BĂDICA
Avanpremieră editorială: Părinți
Diana BĂDICAEl avea 26 de ani, ea 25, deşi ei i-aş fi dat 40. Cît timp am stat acolo, adulţii au băut cafea, iar eu un pahar de Coca-Cola original şi fursecuri cu rahat. Îmi plăcea Coca-Cola, mai ales pentru că mama şi tata cumpărau doar American Cola.
» Citește tot
Lăsaţi copiii să facă sport!
Diana BĂDICACei mai puțin sportivi îi priveau de la fereastră, iar noi, copiii, nu aveam preferați, noi de bucuram de joc și de statul împreună. Cîștigătorii oricum nu erau sărbătoriți niciodată. După meci, oamenii rămîneau împreună, învingători și învinși, la o bere, două, vecinii de la geam se retrăgeau în case, iar noi, copiii, ne întorceam la ale noastre.
» Citește tot
Nepoții
Diana BĂDICAPărinții noștri nu știau că le strîngeam mărunțișul de prin buzunare ca să ieșim duminica la cofetărie, să cumpărăm tutun sau Tanita. Eram singuri, noi și copiii de vîrsta noastră, generații care, doar pentru că aveau lumină în casă și nu mergeau cu Bisisica, trebuiau să fie recunoscătoare și supuse.
» Citește tot
Marţi după Crăciun
Diana BĂDICAMurise. Bunica era întinsă pe pat, îmbrăcată într-un pulover croșetat de ea, o fustă pînă pe la jumătatea gambei și cu basma pe cap.
» Citește tot
Teama de necunoscut
Diana BĂDICAMă numesc Diana, am 30 de ani și sindactilie, o malformație congenitală cu incidență la 2000 de nașteri. Despre mîinile mele pot vorbi în limbaj medical, amintind despre blesteme ale străbunicii sau ale unei femei invidioase, despre Dumnezeu și voia lui sau Dumnezeu și crucea mea.
» Citește tot
Fotografiatul e interzis
Diana BĂDICAStrigătul venea tot mai aproape, băieții fotografiau, eu priveam. Pînă m-am dezmeticit, un bărbat slab și înalt ajunsese deja în dreptul nostru – Why are you disrespecting my culture? Why? 6 months of prison, no, no, no, you come with me or you go to prison!
» Citește tot
Robinson Crusoe, Gulliver şi Ştefan
Diana BĂDICACă dragostea este oarbă am înţeles din şcoala generală, cînd m-am îndrăgostit (în acelaşi timp, evident) de Robinson Crusoe, Gulliver şi Ştefan, un coleg de clasă care scria poezii. Le puneam în balanţă calităţile, stabileam ierarhii, mă răzgîndeam.
» Citește tot
Media Incipit - sau cum mi-am petrecut începutul lumii
Diana BĂDICACopilăria mea de dinainte de Revoluţia din ’89 are în centrul său imaginea unui aparat de radio, negru, cu o bandă albă pe care un punct roşu era mobil: Gloria 3. Mă fascina antena lui cu care aş fi vrut să conturez, în aer, orice formă-mi venea în minte cînd mă furişam în sufrageria rece.
» Citește tot