Cristina BOGDAN
Coborîrea care înalță
Cristina BOGDANA fi smerit este, așadar, semnul urmării lui Hristos. Vechiul și Noul Testament propun atît imagini ale smereniei, cît și ale smeririi, indicînd astfel distincția între o stare asumată (Fecioara Maria) și una impusă, ca plată pentru păcat. Teatrul antic grec sancționa hybris-ul, iar personajele care se dovedeau a fi vinovate de o asemenea mîndrie nemăsurată erau pedepsite în mod tragic. În Biblie însă, întoarcerea este oricînd posibilă, reintrîndu-se prin smerenie într-o stare chiar mai bună dec
» Citește tot
Antidot împotriva morții?
Cristina BOGDANPoveștile au puteri nebănuite atît asupra universului (la indienii Pueblo, de pildă, miturile se povestesc noaptea, pentru a ajuta stelele să înainteze pe cer), cît și asupra celor care le primesc, ascultîndu-le (la indienii Cherokee, basmele se spun iarna, pentru a face să pară mai scurte nopţile).
» Citește tot
Cu mortul la masă
Cristina BOGDAN„Am avut cea mai mare pasiune să văd cum decurg treburile la pomana mea, să le văd eu, cu ochii mei.“ Le-a văzut, a lăcrimat și a fost mulțumit că le-a trăit. Vorbele bătrînului m-au urmărit îndelung. Moartea rămăsese doar o cratimă între două cuvinte, între două realități inseparabile, precum fața și reversul unei monede: viața de aici și viața de dincolo.
» Citește tot
Frici vechi în haine noi
Cristina BOGDANNu ne dorim să stăm în preajma bolnavilor de cancer sau de SIDA, iar poveștile lor triste, țesute pe rețelele de socializare (pentru strîngerea de fonduri, în vederea unor tratamente mai mult sau mai puțin experimentale), sînt repede trecute cu vederea
» Citește tot
Din culisele diplomației
Cristina BOGDANImpunătoarea și aparent inaccesibila construcție își expune însă secretele privirilor curioase ale cititorilor benzilor desenate create de Christophe Blain și Abel Lanzac (Quai d’Orsay, Ed. Dargaud, 2010) sau ale spectatorilor comediei Ministrul francez semnate de Bertrand Tavernier.
» Citește tot
Simetrii
Cristina BOGDANCînd am acceptat să scriu despre filmul eston 1944, aveam o anumită strîngere de inimă, pentru că era suficient să mă gîndesc la titlu ca să proiectez întîmplările pe un fundal vizual însîngerat, acompaniat de o linie melodică frîntă de bubuiturile grenadelor şi de sonorităţile mitralierelor.
» Citește tot