Codrin Liviu CUŢITARU
Tulburare homeo-alopată
Codrin Liviu CUŢITARURomeo a mai înghițit o doză de scotch și a revenit cu dinamism: „Hait, mi-am zis. Ăștia doi, alopatul și homeopatul, se urăsc! Au pornit pesemne împreună la drum, fiind cîndva prieteni, și s-au certat. Actualmente, împart cabinetul de nevoie. Merg în recepție și mai aștept cîteva minute să se facă ora pentru homeopatie. Șoc și groază! La fix, Costel Fălcuță iese din cabinetul lui și intră voios în cabinetul pe ușa căruia scria Dr. Frontală Costel. Homeopatie. Domnișoara mă inv
» Citește tot
Bucuria de a fi bucureștean
Codrin Liviu CUŢITARULocuiesc, momentan, într-o garsonieră insalubră din Berceniul copilăriei mele. Mi-am zis, evident, că astfel nu se mai putea. Trebuia să iau măsuri. Prin urmare, cînd mă contactau, mai nou, amicii străinezi, le comunicam, scurt, că nu mă voi afla în București pe perioada vizitei lor. Ce să vezi? Se pare că Dumnezeu pedepsește aspru lipsa crasă d
» Citește tot
Un concert fatal
Codrin Liviu CUŢITARUSpincter s-a oprit o secundă, epuizat, și după ce a respirat adînc, a continuat cu aceeași voce tragică: „M-am gîndit că n-oi muri dacă, după doctorate, mai rămîn o seară în Capitală și ascult ceva zdrăngăneală modernă. Numai că socote
» Citește tot
Pornind de la un cîntec
Codrin Liviu CUŢITARUÎn „trecut“ și în „viitor“, ar trebui să răspundem cu toții în cor. Cu un „supliment“ explicativ, de tip lexical: e drept că viața se derulează, faptic, numai în prezent, dar ea nu ar avea nici un s
» Citește tot
Metamorfozele trecutului
Codrin Liviu CUŢITARUCu ceva vreme în urmă, la Universitatea ieșeană, a conferențiat un mare lingvist britanic, David Crystal, cunoscut și la noi, cu precădere pentru contribuțiile sale în domeniul foneticii și fonologiei limbii engleze, dar și datorită vizitelor anter
» Citește tot
O retorică dificilă
Codrin Liviu CUŢITARUBine, veți spune, are un „motiv“ venețianul, dar tot ceea ce orchestrează el ulterior (farsa adulterului Desdemonei, terminată cu moartea femeii și sinuciderea generalului) se arată a fi de o răutate mult peste conotațiile nemulțumirii pers
» Citește tot
O discuție (mai) savantă
Codrin Liviu CUŢITARUMai precis, mintea lor nu vrea nici să „se declanșeze“, nici „să se dezvolte“, nici să „se activeze“, nici să „se materializeze“ cumva. Mă întreb, prin urmare, consternat: să fie țara noastră imposibil de supus recentelor explorări disciplinare? Să fie oare neurofilozofia inutilă, lipsită carevasăzică de „obiect“ și „cadru“, în eterna și fascinanta Români(c)a?
» Citește tot
Incursiune autoscopică
Codrin Liviu CUŢITARUPărerea mea este că filozofia se fandosește atunci cînd repetă, în diverse contexte și, obligatoriu, cu inflexiuni pedagogic-coercitive, vechiul principiu înscris la intrarea în templul apolinic al Greciei antice (cunoscut drept „Oracolul din De
» Citește tot
Obsesie romantică
Codrin Liviu CUŢITARUParadoxul comportamental al eroilor și hermeneutica „egoismului“ m-au oprit întotdeauna de la o bună înțelegere a construcției alegorice ridicate de Hawthorne aici.
» Citește tot
Etica și neuronii
Codrin Liviu CUŢITARUAm convingerea – empirică, desigur, nu sînt nici medic, nici antropolog – că etica, simțul principial al individului, impulsul distingerii răului de bine reprezintă niște realități neurologice. Sînt, cu alte cuvinte, sau ar trebui să fie segmente bine delimitate în interiorul rețelelor noastre neuronale. Există așadar, în anatomia omului, ceea ce s-ar putea numi creierul moral. Într-o carte relativ recentă (din 2006), intitulată, sugestiv, Moral Minds, un profesor de la Harvard, Marc D. Hauser pe numele său, a încercat, pornind de la celebra „gramatică universală“, predicată odinioară de Noam Chomsky, să demonstreze materialitatea unei similare „gramatici morale“ în evoluția umanității pe Terra.
» Citește tot