Bogdan MUNTEANU
Povești la gura străzii
Bogdan MUNTEANUFolkistul orașului cîntă la un colț de stradă. Peste drum de el, doi amărîți, un el și o ea. Stau așezați pe niște trepte, înfofoliți în pături. Folkistul cîntă unde dragoste nu e, nimic nu e. Amărîtul îi cîntă amărîtei unde dragoste nu e, nimic nu e. Dă s-o ia în brațe, ea îl împinge ușor, își scoate căciula, i-o aruncă-n nas. Cu toată dragostea din lume.
» Citește totNetul și Vecinetul
Bogdan MUNTEANUCere cîteva cutiuţe de lapte condensat. Cîte, domnu’? Sînt un pic mai în spate, îl recunosc, e moșul de la trei. Fost boxer, am auzit. Haideți, domnu’, cîte? Nu multe. Vrea numai să-şi facă un pireu. Cîte, spuneți! Cîteva, acolo. La ce să dea 4 lei pe un litru?
» Citește totTimp liber. Şi-o cafea, vă rog
Bogdan MUNTEANUTimp liber, cît mai mult timp liber! A, și să-i scot pe-ai mei la o cafea. Habar n-am în ce categorie intră chestia asta, da’ poate știu ei răspunsul.
» Citește totRîsul, foehn-ul şi căţelul
Bogdan MUNTEANUSînt atent la ce se petrece-n jurul meu. Oamenii sînt fascinanți. Uneori intru în vorbă cu necunoscuți. Sau ei cu mine. Tabieturile înlesnesc conversația. Apoi notez chestii.
» Citește totDe-a şoarecele şi pisica
Bogdan MUNTEANUMama – nu mă-ntrebați de tata, habar n-aveam unde era tata –, mama era zi de zi în preajma mea. Cu toate astea, nu mi aduc aminte aproape nici o discuție cu ea. Cele mai multe dintre ele se terminau înainte de a începe.
» Citește tot