Andrei POSTELNICU
Impozitul ca dilemă existenţială
Andrei POSTELNICUContactul redus cu autorităţile fiscale româneşti, ca urmare a plecării cvasidefinitive din România, în 1994, este una dintre acele bucurii aparent mărunte, dar în acelaşi timp foarte semnificative pe care mi le-a adus viaţa în pribegie. Doar ideea că trebuie să am de-a face cu Fiscul mă face să alerg încotro văd cu ochii, metaforic vorbind.
» Citește totSapa și dobînda
Andrei POSTELNICUAcum cîţiva ani, bunicul meu m-a întrebat de ce unii oameni au parte de dobînzi mai scăzute decît alţii atunci cînd împrumută bani de la bancă. Intuiţia lui nativă, dar şi anii trăiţi sub comunism îl făceau să creadă că nu era în regulă. Învăţător de profesie, bunicul e un om care a citit multe şi posedă o inteligenţă de invidiat – însă nu se prea pricepe la treburile financiare.
» Citește totMama tuturor crizelor - o veritabilă penurie mondială de materie cenuşie
Andrei POSTELNICUÎnainte de criza financiară, ne făceam griji că se va termina petrolul. Sau mîncarea. Sau că ne vor lua apele. După criză, ne facem griji că ni se vor termina banii.
» Citește tot