Educatie

Himerele şi realităţile străinătăţii

mirceavasilescu — Thu, 14 Jul 2011 19:21:55 +0000

Un prieten mi-a mărturisit că nu-şi poate imagina de ce şi-ar dori alţi străini să emigreze în America. Considera că SUA sînt afectate de acelaşi tip de criză financiară ca şi restul lumii şi, ca atare, oamenii care trăiesc în alte ţări nu ar avea destule motive raţionale pentru a dori să ajungă pe pămînt american. Pe moment, cea mai potrivită replică a fost: depinde ce laşi în urmă şi care sînt lucrurile de care fugi.

Codrin ARSENE

citiţi mai departe

Ce mă miră, într-o după-amiază de iulie, după bacalaureat...

mirceavasilescu — Thu, 14 Jul 2011 19:13:22 +0000

Studenţi care nu ştiu că pentru a citi o carte trebuie să îi întorci paginile (sic!), studenţi minţind infinit pentru a obţine înlesniri de la programul de studiu, studenţi căutînd să te facă din vorbe, deşi un semestru întreg le-ai explicat că nu e nici moral, nici profesionist să o încerce. Studenţi miraţi, la examen: „N-am crezut că o să mă întrebaţi pe bune!“.

Ioana BOT

citiţi mai departe

Simbolurile respectului

andreivasilescu73 — Thu, 03 Mar 2011 20:04:22 +0000

La începutul anilor ’90, imediat după acceptarea mea ca preparator la Universitatea din Iaşi, secretara-şefă de la Litere mi-a pus în braţe un vraf de hîrtii şi m-a informat, cu vag sesizabilă compătimire, că urma să colind un număr însemnat de birouri şi birouaşe pentru o multitudine de semnături şi ştampile ce aveau rolul să consfinţească intrarea mea oficială în cîmpul muncii.

Codrin Liviu CUŢITARU

citiţi mai departe

Manifest realist pentru recuperarea studiilor clasice

andreivasilescu73 — Wed, 16 Feb 2011 19:40:10 +0000

Aţi auzit, în ultima vreme, de la „responsabilii“ cu studiile umaniste altceva decît ieremiade? O parte a presei culturale euroatlantice, care se pretinde lucidă, trage semnal de alarmă după semnal de alarmă pentru oprirea măcelului culturii umaniste.

Ștefan COLCERIU

citiţi mai departe

Inefabila interdisciplinaritate

mirceavasilescu — Thu, 03 Feb 2011 12:16:47 +0000

Să presupunem că o universitate angajează un specialist în relaţia dintre istoria matematicii şi istoria literară: e nevoie de 3 cursuri şi minimum 45 de studenţi interesaţi pentru a menţine postul. Şi dacă studenţii nu se înscriu? Să faci din ele cursuri obligatorii pentru toţi cei de la Literatură română?

Ioana BOT

citiţi mai departe

Studenții români din străinătate, cu gîndul la România

luizavasiliu84 — Thu, 13 Jan 2011 15:17:05 +0000

Într-o perioadă în care mulţi pleacă din România, a vorbi despre întoarcerea spre ţară pare similar unei predici în deşert. Pe de o parte, societatea românească este mai preocupată de lipsurile zilnice şi de circul politic, iar pe de altă parte, studenţii români din toate colţurile lumii sînt absorbiţi de studiu şi de trăirea tuturor momentelor deosebite pe care le presupune experienţa academică.

Sorana ȘERBAN

citiţi mai departe

"Privatizarea" învăţămîntului superior?

andreivasilescu73 — Thu, 14 Oct 2010 18:19:42 +0000

Nenumărate „forme fără fond“ au marcat învăţămîntul românesc în ultimii ani, dar cred că nici o aşa-zisă reformă nu l-a afectat mai grav decît „sistemul Bologna“. Toate ipostazele – elev, student, profesor în preuniversitar, apoi doctorand – din care am relaţionat cu „înnoirile“ sistemului de învăţămînt mi-au confirmat faptul că singura formă profitabilă de poziţionare este „în contra“.

Cosmin BORZA

citiţi mai departe

Student bolognez

andreivasilescu73 — Thu, 14 Oct 2010 18:17:35 +0000

Încerc să văd avantajele sistemului, dar întîmpin multe dificultăţi. La nivel personal, am impresia că limitarea licenţei la trei ani a dus la o coborîre drastică a nivelului de pregătire. Să vă dau cîteva exemple. Sînt înscrisă la secţia de română-engleză, unde studiez atît limbă cît şi literatură. La engleză nu am apucat să facem deloc Shakespeare, iar asta pentru că pur şi simplu nu a fost timp.

Mara SEMENESCU

citiţi mai departe

Facultăţile de medicină şi noul sistem

andreivasilescu73 — Thu, 14 Oct 2010 18:13:39 +0000

Mi-am început şi finalizat studiile în România (atît medicină cît şi management) şi, deşi am cîştigat o bursă Erasmus în timpul facultăţii, am refuzat să plec. Am considerat că plecarea pentru un semestru ar crea o discontinuitate prea mare în activităţile în care eram implicat ca student medicinist. Am avut, totuşi, posibilitatea să observ cîte ceva din ceea ce este afară.

Marius UNGUREANU

citiţi mai departe

„Transformăm utopii în realităţi palpabile” – interviu

kostea — Thu, 27 May 2010 10:58:46 +0000

Această agora a educaţiei a generat – aceasta fiind şi concluzia generală a participanţilor – nu neaparat proiecte şi soluţii, aşa cum ne doream iniţial, ci o conştientizare a fiecărui participant a potenţialului colectiv, a comunităţii din care face parte şi a importanţei resurselor puse în comun. Sîntem la început, dar garantăm că sîntem obişnuiti, toti cei angrenaţi în acest demers, să transformăm utopii în realităţi palpabile.

Dragoş PREDA

citiţi mai departe

„Doar oamenii pot produce schimbarea“ – interviu

kostea — Thu, 27 May 2010 10:37:50 +0000

Totul porneşte de la motivaţia profesorului. Educaţia se petrece în clasă, nu la minister. E relaţia dintre profesor şi elev. Acolo se petrece, de fapt, schimbarea. De aceea, cei care vor să facă performanţă în educaţie îşi concentrează resursele pe profesori.

Tincuţa BALTAG

citiţi mai departe

Competențele și performanțele specialistului român

mirceavasilescu — Tue, 16 Mar 2010 13:01:41 +0000

Ca unei profesoare de română ce mă aflu, articolul dlui Dan Ungureanu din nr. 308 al Dilemei vechi, intitulat „Educaţia axată pe competenţe“, mi-a stîrnit, fireşte, interesul. Consider că orice dezbatere despre starea învăţămîntului românesc actual este binevenită, cu condiţia să fie altceva decît o perdea de fum electorală, publicistică sau cu mai ştiu eu ce mize străine substanţei dezbaterii înseşi.

Ioana BOT

citiţi mai departe

Educaţia axată pe compentenţe - dacă n-a mers „la ei”, va merge „la noi”?

alina40 — Thu, 21 Jan 2010 12:30:56 +0000

“A uitat cam toată lumea vechea butadă din perioada apusă: „Marx era filozof, nu om de ştiinţă, fiindcă, dacă era om de ştiinţă, făcea mai întîi un experiment pe şoareci“. Lucrurile stau la fel ca înainte, din păcate. În Ministerul Educaţiei, cu siguranţă stau ca pe vremea lui Ceauşescu. O ministră după alta au aplicat reforme ubueşti, neomologate nicăieri, neverificate nicăieri, pentru care miniştrii nu-şi asumă nici o responsabilitate. Sindicatele profesorilor nu sînt niciodată consultate cu privire la nimic. Opinia publică şi mass-media trec cu vederea scandalurile din învăţămînt: o clasă cu copii drăguţi e mult mai soporifică decît o arestare de mafioţi.

Dan UNGUREANU

citiţi mai departe