Vine şcoala

Publicat în Dilema Veche nr. 654 din 1-7 septembrie 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Îmi aduc aminte să fi citit cîndva, în Deutsche Forschung, un buletin informativ pe care tatăl meu îl primea lunar de la Fundația Hum­boldt, despre rezultatele unui studiu curat nemțesc. Cercetătorii germani se apucaseră să investigheze care ar fi condițiile optime pentru a crește eficiența muncii angajaților. Unele descoperiri mi s-au părut că le-aș fi putut face și eu – ca, de pildă, cea privitoare la reducerea numărului de ore de muncă pe săptămînă. Altele mi se potriveau mănușă: program de lucru flexibil, eventual complinit la domiciliu. Unele sunau temerar, precum ideea de a schimba la cel mult doi-trei ani activitatea, pentru a preveni rutina cea atotomorîtoare. Altele erau de-a dreptul șocante, ca, de exemplu, constatările referitoare la nocivitatea concediilor.

În urma unor cercetări minuțioase, experții germani ajunseseră la concluzia că săptămînile de concediu pe care majoritatea angajaților le iau cumulat pe timpul verii duc la stresante dificultăți de adaptare, în ambele sensuri: obișnuirea cu statul degeaba, în prima fază, urmată la scurt timp de confuzia și disconfortul legate de readaptarea la programul de muncă. Mai mare daraua decît ocaua! Ar fi de preferat, se sugera în studiul amintit, să se alterneze activitatea cu scurte perioade de relaxare, de preferință corelate cu vreun interes de serviciu.

Se vede treaba că experții germani nu și trăiseră anii de școală prin România, să învețe să cînte cu copiletul carpato-moldo-valah “A venit vacanța / Cu trenu’ din Franța / Hai, copii, la joc / Cărțile pe foc!“. (În afara motivelor prozodice, nu mi-e clar de ce vacanța noastră trebuia adusă pe drum de fier tocmai din Hexagon. Poate din solidaritate cu ginta latină, pentru că altminteri nu se știe cum ar fi arătat de-ar fi fost livrată la pachet cu Kindereier și Wiener Kaffee). Vor fi scris și ei însă, experții, compuneri cu „Prima zi de școală“, întrebîndu-se, aristotelic, despre ce-ar fi să povestească: despre ce a fost, ce este sau ce va fi?

Îmi vin în gînd lucrurile astea pentru că septembrie bate la ușă și cîntecelul de odinioară lasă loc melancoliilor eminesciene și depresiilor bacoviene. Se duc vacanțele, și se duc pe rînd, pe rînd, zarea lumii-ntunecînd. Te uită cum vine și școala, nu rîde, citește-nainte.

În scurta mea perioadă de profesorat gimnazial, pe care-o tot evoc, că mi-a fost învățătură de minte, simțeam, de cum începea să adie vara, cum se preschimbă treptat și elevi, și profesori, de parcă fiecare ar fi băut dimineața, pe stomacul gol, cîte-un pahar îndesat de nerăbdare stinsă cu oboseală. Însă, în loc ca lucrul ăsta să ne apropie, ne înverșuna și mai tare pe unii contra celorlalți. Noi, profesorii, trebuia să facem pe dracul în patru ca să ținem în loc privirile zbughite pe fereastră și să nu ne dăm pe față propriile neliniști și sastiseli. Îmi stătea pe limbă să las, în mijlocul vreunei expuneri despre elementul predicativ suplimentar, să-mi scape vreun „Doamne, de ar veni vacanța, cu trenu’ din Franța!“. Din nefericire, n-am avut curajul s-o fac. Mă gîndesc și acum că adolescenții ăia zurlii ne vedeau, pesemne, ca pe niște alcătuiri care cad în hibernare în ultima zi de școală și renasc miraculos odată cu primul clopoțel.

Că e la gimnaziu, că e la universitate, vine școala. Știu că fac parte din acea categorie atipică de cetățeni care funcționează după alt calendar decît cel oficial. Noi, credincioșii de rit academic, sărbătorim Anul Nou la 1 octombrie. Facem, încă de pe la sfîrșitul lui august, pregătiri pentru aniversare. Și, ceea ce nu prea se știe, septembrie e luna cea mai încărcată dintre toate: pregătirea cursurilor, examene peste examene, finalizarea admiterii la licență, master și doctorat, cît să-i auzi, mai ales pe cei încurcați în treburi de management, murmurînd: „Oh, de-ar veni odată școala!“ Iar ea vine, că ce altă treabă are?

Vine școala. Timpul amintirii, timpul proiectelor amînate, al datoriilor neonorate, s-a scurs printre degete. Timpul trăirii își închide leneș bucla. Or fi știut ei, savanții nemți, ceva ce noi nu înțelegem. Mă pregătesc pentru 1 octombrie – fără șampanie, fără artificii, fără toasturi. Fără, măcar, acel moment de reflecție la cumpăna dintre ani, care se va fi consumat deja, în bună parte, chiar în această mărturisire. Așa sîntem noi, credincioșii de rit academic: încurcăm calendarul, statisticile, așteptările și împlinirile.

Vine școala, iar timpul crește-n urma mea. 

Liviu Papadima este profesor de lite­ra­tură română la Facultatea de Litere, pro­rec­tor la Universitatea București; coautor al manualelor de limba și literatura româ­nă pentru liceu, apărute la Humanitas Edu­ca­țional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.