Cînd pilotul Rudolf Anderson Jr. a fost inclus în lista secretă a programului de spionaj U-2, nu bănuia, probabil, că va reprezenta el însuși un punct de cotitură în vîltoarea evenimentelor din octombrie 1962, care defineau cea mai periculoasă criză internațională din istoria contemporană.

Patriot înnăscut și pasionat veritabil de zbor, maiorul Anderson a fost printre primii piloți americani care au zburat în misiune deasupra Cubei, în perioada crizei rachetelor.

În ultima decadă a lunii octombrie, după ce președintele Kennedy anunțase decizia asupra blocadei Cubei, negocierile au continuat între cei doi poli ai puterii mondiale, Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică. Nu foarte lin și extrem de neprevăzător, avînd în vedere că, pe 26 octombrie, președintele american a aflat că sovieticii continuă lucrările la bazele de rachete din Cuba.

Pe 27 octombrie, în timp ce Nikita Hrușciov cerea public, ca monedă de schimb, demontarea bazelor americane din Turcia, iar John F. Kennedy dezbătea alături de consilierii săi turnura lua-tă de situație și de procesul de negocieri americano-sovietice, pe cerul Cubei avea să se întîmple un eveniment istoric.

După ce efectuase deja cinci misiuni de recunoaștere deasupra insulei din nordul Americii Centrale, maiorul Rudolf Anderson s-a urcat din nou la manșa avionului U-2. Ironic, nu el era programat pentru zborul din 27 octombrie. Fuseseră deja anulate trei misiuni în acea zi, pentru a se decide, în cele din urmă, trimiterea unui avion în partea estică a insulei. Disponibil era Anderson.

Dimineața, decolarea de la baza aeriană din Florida a fost însoțită de cadrul unui cer senin. Tehnica din avion era pregătită pentru fotografii, care urmăreau să surprindă presupuse focoase de rachete, semn că acestea ar fi fost gata de lansare. La sol, în Cuba, radarul sovietic țiuia energic, interceptînd aeronava U-2. „Ținta 33“, așa cum numiseră sovieticii avionul american pilotat de Rudolf Anderson, s-a învîrtit în jurul Cubei timp de aproximativ o oră, după care generalul rus Greciko a decis, scurt: „Va fi distrus“.

Două rachete au fost lansate către „Ținta 33“, iar a doua dintre ele a avariat avionul, care s-a prăbușit. Maiorul Rudolf Anderson a devenit astfel singurul pilot american care și-a pierdut viața în timpul crizei cubaneze. Și mult mai mult de atît. Deși primul impuls poate a fost acela de a răspunde cu forța, președintele Kennedy a conștientizat că tocmai evenimente de acest tip ar putea determina ca situația să (îi) scape de sub control, transformîndu-se într-un real dezastru mondial. S-a optat, în schimb, pentru detensionarea crizei.