Supraomul și victima

Tereza-Brînduşa PALADE
Publicat în Dilema Veche nr. 759 din 6-12 septembrie 2018
Supraomul și victima jpeg

Abuzul de teorii ale conspirației nu e nou în politică. În epoca interbelică au existat cel puțin doi lideri celebri care au uzat și abuzat de explicații conspirative pentru a se afirma politic: Führer-ul și Căpitanul. Amîndoi charismatici, dar avînd nevoie de o retorică ce le putea legitima „rolul mesianic“ în politica momentului. O retorică ce combina strategia țapului ispășitor (evreii, comuniștii) cu elemente din Așa grăit-a Zarathustra – cartea în care Nietzsche anunță cu ambiții profetice „moartea lui Dumnezeu“ și vestește apariția Supraomului. 

Practic, funcția teoriilor conspirației din acea vreme era să legitimeze „salvatori“ naționali care erau priviți de mase ca avînd o aură supranaturală și un preaplin de vitalitate. Cele două caracteristici puteau justifica orice – evident și crima, ce devenea un act de eroism (a se vedea asasinarea șefului Poliției din Iași, Constantin Manciu, de către Codreanu). Eroul mesianic era privit prin lentile ierarhice și situat de imaginația populară exaltată într-un registru mitologic, ca un semizeu. Războinica mitologie nordică a fost utilă pentru a transfigura campaniile militare expansioniste ale lui Hitler. La fel, combinarea angelologiei creștine (Sf. Arhanghel Mihail are atribuții beligerante) cu venerația populară pentru haiduci a asigurat combustibilul imaginar ce a hrănit cultul închinat lui Codreanu. 

Epoca imaginarului nietzschean în care mitul Supraomului a fost valorificat politic a apus de mult. Azi trăim în era unui relativism al tuturor valorilor – pe care tot Nietzsche l-a vestit. Ce n-ar fi putut totuși înțelege Nietzsche, în logica lui care exalta „voința de putere“, este cum ar putea o teorie a conspirației să legitimeze nu un Supraom care debordează de vitalitate, ci o așa-zisă victimă. Cum ar putea, adică, un ins plin de carențe morale și intelectuale să folosească explicații conspirative nu doar pentru a trece drept imaculat, ci și pentru a folosi mila publică pe care o trezește maselor pentru a se declara stăpânul lor – și a converti acea milă pentru el în ură publică pentru adversarii lui. În optica lui Nietzsche, un asemenea ins s-ar folosi cu viclenie de abilitatea de a trezi resentimente gregare. Dar cel care conduce prin stimularea resentimentelor majorității nu este deloc, tot în viziunea lui Nietzsche, cineva demn de respect. 

Lumea s-a schimbat, așadar, și Supraomul lui Nietzsche e total demodat în politică. Liderii populiști de azi care se legitimează prin inventarea unor dușmani (Soros și oamenii lui, de pildă) și construirea unor conspirații pe care le repetă pînă cînd ajung să fie lua-te măcar de unii în serios sînt foarte departe de prototipul suprauman din Așa grăit-a Zarathustra. În fapt, ei pot fi plini de defecte: incompetenți, corupți, superficiali. Trecutul lor poate fi plin de fapte de corupție, susceptibile să fie pedepsite în Justiție. Funcția explicației conspirative e aceea de a deturna această realitate printr-o ficțiune, astfel încît acele defecte și acțiuni să nu mai conteze. În plus, de a-i prezenta avantajos ca pe victimele unor conspirații necruțătoare. Urmăririle sau condamnările penale pentru acte de corupție devin astfel o „vînătoare de vrăjitoare“ sau o vendetă politică a „statului paralel“, gelos pe succesul lor. În loc să trezească admirația, ca un Supraom puternic și charismatic, asemenea conducători trezesc ranchiuna față de cei care îi „persecută pe nedrept“ – Binomul, președintele etc.

Protestele împotriva acestui gen de lideri „demni de plîns“ devin și ele rodul unor conspirații. Chiar dacă guvernele pe care ei le controlează dau mereu cu oiștea-n gard, iar protestele au o miză democratică, în condițiile asedierii statului de drept, narațiunea conspirativă le deturnează semnificația. Nu neghiobiile sau faptele reprobabile ale propriului guvern sînt cauza protestelor, ci conspirația „sorosistă“ sau voința de a schimba violent guvernul a „bandelor #rezist“. Și, ne place sau nu, mulți iau de bună o atare ficțiune conspirativă, îi compătimesc pe „abuzați“ și îi detestă pe criticii și pe adversarii lor.

Astăzi, s-a impus, așadar, modelul conducătorului care folosește cabale conspirative pentru a se prezenta drept victimă perpetuă și a-și externaliza toate vinile. Chiar și cînd, în acest demers, trebuie să recurgă la explicații „planetare“. Cum explici, de pildă, că presa centrală din alte țări te descrie ca pe o canalie sau ca pe un vătaf feudal? Foarte simplu. E același Soros peste tot, aceleași „agenturi“ ce finanțează „statul paralel“, aceiași demoni care hărțuiesc amorașii nevinovați din guvernul tău. Iar în țară, indiferent cine, unde și cînd protestează, în spate e tot un agent străin. Ficțiunea după care Soros sau președintele (convenabil de „străin“) ar fi la originea tuturor manifestărilor de protest îți permite să încasezi simpatia publicului care o ia drept realitate.

Nietzschean vorbind, funcția conspirației în politică a degenerat de la construirea unui cadru de criză în care liderul mesianic poate acționa salutar în beneficiul poporului la imaginarea unei forțe ostile puternice care persecută un lider slab și deficient, dar iubitor de popor. Ambele tipuri de conspirații justifică regimuri autoritare și e greu de ales răul mai mic. Totuși, e limpede că populiștii din apropierea noastră sînt foarte departe de a avea ambiții mesianice și sînt mai curînd deplorabili. Dacă n-ar fi niște șarlatani periculoși, am putea irosi mai multă milă și blîndețe pentru ei. Deocamdată însă, n-avem răgazul și nici nu ne putem permite luxul. Diversiunile conspirative sînt aproape zilnice și în joc sînt norme vitale pentru o lume decentă. În plus, victimele reale nu sînt, de fapt, liderii cu pricina. 

Tereza-Brîndușa Palade este conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative.

Foto: Nietzsche, wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.