Ştiinţă şi conştiinţă

Publicat în Dilema Veche nr. 627 din 25 februarie - 2 martie 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Spuneam săptămîna trecută că e ditamai caraghioslîcul să pui întrebări adînci precum „Ce e știința?“ ca să afli dacă deținuții care au îmbogățit spectaculos patrimoniul cunoașterii românești și-au scurtat sau urmează să își scurteze pedeapsa pe drept sau pe nedrept. Vorba de duh a cuiva: cei mai mulți au intrat la pușcărie pentru furt și au ieșit de acolo pentru același motiv. Se poate ca în multe cazuri, în special ale celor cu complicități mai autorizate și mai savante, să reiasă în final că eliberarea anticipată a fost legală (vorba cea veche cu hoțul neprins…). Însă nu are cum să fie și morală.

Lucrurile trebuie privite, evident, din alt unghi. Închisoarea, în lumea modernă, nu mai e doar un loc de pedeapsă – vă mai aminitiți istorisirile lui Dickens despre închisoarea datornicilor din Londra? Dacă deținuții ies din pușcărie mai răi decît au intrat, societatea n-a prea ieșit în cîștig. În plus, privarea temporară de libertate nu poate suspenda drepturile fundamentale ale deținuților, ca ființe umane aidoma celor din libertate.

Pe scurt, închisoarea și-a luat în sarcină reintegrarea deținuților în societatea de care au fost izolați pentru o vreme. O atribuție discutabilă, care poate oricînd genera abuzuri – vezi „fenomenul Pitești“ în perioada comunistă, Portocala mecanică de cealaltă parte a Cortinei de Fier etc. –, dar general acceptată în principiu.

Dacă te uiți la faimosul art. 96, atît de des pomenit în mass-media în ultima vreme, nu e greu să constați care sînt criteriile unei mai rapide reintegrări și, deci, ale unei posibile scurtări a pedepsei: învățătura („Nu este alta mai frumoasă și mai de folos decît cetitul cărților zăbavă“, cum zice cronicarul) și munca (precum se știe, care îl înnobilează pe om). Așa, de pildă, munca neremunerată se răsplătește mai generos decît cea remunerată, iar cea de noapte, mai solicitantă, mai bine decît cea de zi. Totul OK. Care sînt ofertele și cum se fac pontajele, asta‑i altă poveste. Pentru învățătură, se bonifică cu 30 de zile absolvirea unui an de studii în învățămîntul general obligatoriu (de ce nu și liceal, postliceal sau universitar, nu știu) și cu 20 absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesională. Cum ar fi să arate astfel de cursuri și de către cine ar fi să fie gestionate și certificate, iarăși nu stă scris. Sau, poate, stă scris în altă parte – pentru că, altminteri, mi-e teamă că se va deschide o nouă piață frenetică de scurtare a sentințelor, cu legea în mînă, îndată după suspendarea eliberării prin savantlîc.

În final, apare și multdisputatul punct f) care, se vede de la o poștă, sare complet din paradigmă: „În cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate“. Mai e vorba aici despre muncă? Sau despre învățătură, despre „autoformare“, cum se spune în jargon didactic? Dacă e vorba despre cea dintîi, ar fi firesc să fie acceptate în egală măsură și alte tipuri de activitate intelectuală și de creație cu relevanță în spațiul public, precum scrierea de romane, de publicistică, eseistică, versuri, scenarii de film, elaborarea de planuri arhitectonice, de compoziții muzicale, pictură, modelaj, artă dramatică, calcule contabile, redactarea de regulamente sau alte documente interne pentru varii instituții și cîte altele. Dacă e vorba despre autoformare, ar trebui contabilizate cărțile și publicațiile consultate la biblioteca închisorii (obligatorie în dotare, potrivit legii!).

O altă asimetrie dă imediat de gîndit. În vreme ce la celelalte subpuncte se avea în vedere doar activitatea prestată – eventual, cu un randament calitativ minimal, „absolvirea“ în cazul formelor de instruire –, aici apare brusc ca bază de calcul rezultatul muncii, și încă nu oricum: lucrările științifice trebuie să fie nu doar publicabile, chestiune mai greu de stabilit, ci chiar publicate! Ca și cum ai cere, la cursuri, ca ele să fie absolvite cu 10. Oricît am prețui știința în lumea contemporană, lipsa de noimă a acestui „paragraf special“ în ansamblul legii e strigătoare la cer.

Dacă luăm însă creionul și socotim, s‑ar putea să-i zărim și noima. Pentru 30 de zile de libertate, ai de plătit în închisoare cu 120 de zile (960 de ore) de muncă remunerată sau 90 de zile (720 de ore) de muncă neremunerată. Sau să-ți petreci 60 de nopți muncind, nu dormind. Or, o carte, după cum s-a văzut, cu puțin ajutor invizibil, se poate încheia și în cîteva ore. Avizele și publicarea n-ar da nici ele prea multă bătaie de cap. Cu cîteva relații și‑un pospai de bani, nu prea mulți, că viața în închisoare e scumpă, se rezolvă cît ai clipi. Cu așa prevederi legale, strecurate cu dedicație sau împinse cu inconștiență, sau și una, și alta, cum să nu înflorească o fremătătoare piață neagră, în care pică de-a valma și naivi, și potlogari?

Art. 96, lit. f) pune deținuții într-o dilemă: între știință și conștiință, ce ar fi de ales? Și – surpriză! – VIP-urile pușcăriilor românești n-au prea ezitat să facă alegerea. În vreme ce ceilalți, pălmașii lipsiți de educație și de avocați, fac, pesemne, ture de noapte.

O fi situația legală, dar e imorală. Și asta e firesc să enerveze opinia publică.

Liviu Papadima este profesor de lite­ra­tură română la Facultatea de Litere, pro­rec­tor la Universitatea București; coautor al manualelor de limba și literatura româ­nă pentru liceu, apărute la Humanitas Edu­ca­țional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.