Sanchi (sau despre puritatea stilului)

Publicat în Dilema Veche nr. 674 din 19-25 ianuarie 2017
„Cu bule“ jpeg

Purismul nenumit ca atare, dar înzestrat cu toate caracteristicile fenomenului, s-a manifestat la noi, cu destulă putere, în apărarea unui idealizat „limbaj popular autentic“. Acesta a fost în mare măsură o ficţiune şi un produs cultural – cum vede oricine încercînd să compare basme repovestite cu grijă – de pildă, de Ispirescu – şi basme transcrise cu scrupule de exactitate fonetică, în vremea noastră, de folclorişti. Limbajului cel puţin în aparenţă consecvent popular şi arhaizant din primul caz îi corespunde un limbaj destul de hibrid, împestriţat cu neologisme, în cel de al doilea. Contează, desigur, şi distanţa în timp, dar mai importantă trebuie să fi fost manifestarea, în secolul trecut, a nevoii de a oferi modele de limbă în care puritatea limbajului popular să rămînă nealterată. De fapt, respectiva puritate pare a fi fost ameninţată, în mod inegal, din două direcţii. Una era, desigur, cea a modernizării culte, a neologismelor, a împrumuturilor. Cealaltă, mai firavă şi în genere neluată în seamă, era a colocvialităţii citadine, a limbajului familiar-argotic, împărţind cu cel popular-rural trăsăturile oralităţii, o parte din bagajul lexical şi mai ales zona stilistică a vulgarităţii, dar distanţîndu-se de acela prin originea şi prin conotaţiile unor cuvinte şi procedee. Sfera lexicală a vulgarităţii este exclusă tacit, în baza tradiţiilor editării autohtone, din majoritatea colecţiilor noastre de folclor – şi dispare total pînă şi din interpretări, chiar acolo unde limbajul indirect o evocă în mod destul de transparent (ca în cazul ghicitorilor). Modelul stilistic al limbajului popular rural naiv şi / sau sfătos, ca invenţie a secolului al XIX lea, exclude total neologismul şi obscenitatea, arătîndu-se foarte prudent cu elementele familiar-argotice de circulaţie citadină. Ca argument estetic de autoritate al acestei poziţii e folosit, de mai multă vreme, Creangă: studiile despre limba şi stilul său scot de obicei în evidenţă performanţa numărului mic de neologisme, ca şi cea a stilului aluziv. În cazul lui Creangă, sfera lexicală a vulgarităţii este eliminată destul de uşor, odată cu textele „secrete“; acestea nu sînt cuprinse în ediţiile obişnuite (ceea ce se poate înţelelege), fără însă a se furniza măcar minime explicaţii ale omiterii (în ediţia de Opere, 1970, titlurile textelor absente sînt precedate de formula seacă „nu figurează, de asemenea, în sumarul ediţiei…“: destinatarul ei este desigur cititorul avizat). E interesant că şi în alegerea între mai multe variante de redactare a textelor (apariţii succesive în reviste, în manuscris, corecturile autorului pentru volum) funcţionează adesea, tot neexplicit, criteriile puriste. Modificările făcute de autor sînt preluate de obicei, dar nu întotdeauna. În cazurile cele mai semnificative, judecata pare a fi fost mai ales una a eleganţei şi a purităţii limbajului şi a stilului popular, făcut să se conformeze unui ideal clasic al bunului gust. Cea mai semnificativă mi se pare tratarea unei modificări inocente, prin care Creangă introdusese în textul său un termen de origine turcească, rămas pînă azi mijloc de exprimare a dubiului în limbajul familiar-argotic: sanchi. În Povestea porcului, moşul îi spune babei: „m-am luat după capul tău cel sec şi m-am dus pe coclauri să-ţi aduc, sanchi, copii de suflet“ (notele la p. 46 din ediţia 1970, îngrijită de Iorgu Iordan şi Elisabeta Brâncuş). Cuprins în prima ediţie (postumă) a poveştilor (Iaşi, 1890) – şi trecut de aici în dicţionare, cuvîntul dispare din textul ediţiei standard din 1970, deci şi din reeditările ulterioare. Deşi specialiştii au remarcat, în treacăt, existenţa unor elemente familiar-argotice în limbajul lui Creangă – a se cărăbăni, a o pîşli, a şparli, a hali –, pesemne că, pentru editori sau pentru cenzori, moşul din poveste nu putea folosi un cuvînt atît de argotic… O altă apariţie argotică prezentă în ediţia din 1890 şi reprodusă în 1970 doar în note este baftă: în Capra cu trei iezi, iedul ascuns îi strigă imprudent lupului „În baftă-ţi nănaşule“; notele înregistrează şi versiunea manuscrisă „în baftă-ţi fearbă, moşule“, dar pentru text e aleasă o versiune anterioară, mai pudică: „Să-ţi fie de bine, nănaşule!“. E drept, în acest caz alegerea se poate justifica, strict estetic, prin distanţa mai mare şi deci prin tehnica mai subtilă şi indirectă a umorului; cu atît mai mult cu cît este eliminată şi descrierea explicită a motivului urării: astfel, prea explicitului „ori chersinul a scîrţîit, ori cumătrul s-a pîrţiit“ (note, după ediţia din 1890) îi e preferată formularea „ori chersinul a crăpat, ori cumătrul a strănutat“; s-a eliminat astfel şi un element lexical care va fi părut cam vulgar… Aş mai aminti un caz de selecţie, chiar dacă produs de consideraţii de gust şi nu de limbaj: ediţia standard nu a acceptat amplificarea ororilor din Capra cu trei iezi; în manuscris, mîncatul iezilor era mai bogat în detalii – unuia, lupul „pe loc îi dă maţele afară“ – motivate mai ales de scena succesivă, în care aşezarea în fereastră a celor două „capete cu dinţii rînjiţi“ era completată de o operaţie pe care editorii au lăsat-o în note: „iè maţele iezilor celor morţi de le înşiră prin cuie“…

(articol apărut în Vineri, nr. 25, 1999, supliment al revistei Dilema)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.