Rondelul pozelor

Publicat în Dilema Veche nr. 742 din 10-16 mai 2018
Rondelul pozelor jpeg

Un articol academic prin care suflă vîntul va trebui bine căptușit cu fotografii spectaculoase – o știu toți cei trei tîrgoveți ai pieței de idei, autorul, editorul și cititorul. Lipsa substanței sare, chipurile, mai puțin în ochi dintre imagini cu situl arheologic la apus, luate, ca în începutul filmului lui Kalatozov, Eu sînt Cuba, din avionul care se apropie dinspre mare.

Într-un articol de arheologie sau artă veche nu prea se poate fără poze, spre deosebire, de pildă, de unul despre aoristul indo-european. Formele verbale se pot lipsi de mug shots. Dar ce concluzii poți să tragi despre un articol despre, să zicem, copiile romane ale statuilor grecești, lipsit de ilustrație? E ca și cum te-ai duce la concert și cineva, pe scenă, ți-ar povesti muzica. Așa că, praf în ochi sau nu, ilustrația de calitate e întotdeauna binevenită pentru cititor. Nu în ultimul rînd deoarece ai surpriza, pentru mine întotdeauna plăcută, că articolul e mai scurt decît părea după numărul de pagini. Prezența ilustrației e de apreciat și pentru că are în spate mult efort de alegere, de obținut dreptul de publicare, ca să nu mai vorbim de așteptarea cu sufletul la gură a apariției ca să vezi cîte din legendele lor au fost încurcate în ciuda a numeroase bunuri de tipar, toate finale. Ilustrație bună înseamnă deci și management bun, nu doar cărturărie.

Arheologia e una din puținele discipline în care poza trebuie adesea dublată de un desen. Sună puțin aiurea, ca și cum doctorul ți-ar lua instantaneu temperatura cu un termometru cu infraroșii și apoi ți-ar pune și mîna pe frunte. Adevărul e că multe detalii pot fi văzute numai de ochiul desenatorului specializat în arheologie, desenator a cărui importanță tot mai puțin proiecte sînt destul de luminate încît s-o vadă. Fotografiile se descurcă excelent, ce-i drept, cu obiectele bine păstrate. Dar ca să publici un fragment rulat de amforă Fikellura, va trebui să-l desenezi, pentru că e probabil ca elementele decorației lui să mai fie vizibile doar foarte slab, fiecare din alt unghi și, mai ales, numai pentru cel care știe exact unde să se uite. De secțiunea (profilul) prin straturi arheologice nu mai zic. Nu toate diferențele între straturi sînt de natură vizuală, iar dintre diferențele vizuale, multe apar doar cînd ești ochi în ochi cu pămîntul. Nici o fotografie generală a unui profil nu poate transmite bonusul uriaș de interpretare cu care vine desenul. În asemenea cazuri, a oferi nu un desen, ci doar o fotografie, ar fi ca și cum în loc de valorile nutriționale ai oferi observația „gust deosebit!“. Uneori, dacă nu e loc decît pentru una din ele, se păstrează desenul, pentru că pur și simplu o poză face cît o mie de cuvinte, dar în arheologie există situații în care un desen face cît o mie de poze. De altfel, cu ceva vreme în urmă, artefactele arheologice din publicații mai importante nici măcar nu erau desenate, ci se făceau, pentru fiecare din ele, gravuri în toată regula. În anii 1960, catalogul opaițelor antice publicat de muzeul din Mainz cuprindea încă sute de gravuri de excelentă calitate. Un bun prieten a petrecut acum cîțiva ani mai multe luni desenînd fațada senzaționalului palat omeyad de la Mschatta (transportată din Iordania la Pergamonmuseum în Berlin). Asta se putea face – și s-a făcut – și fotografic, dar desenul (uman, adică nu obținut din fotografii procesate) este o formă complementară de documentație la care n-ar trebui renunțat.

Ce înseamnă ilustrație bună? Înseamnă că e bine aleasă, așadar perfect relevantă pentru text, pe care îl însoțește strîns, fără leșinuri turistice. O poză splendidă, generală a Parthe­nonului nu se va folosi în nici un caz într-un articol despre teatrul lui Dionysos (chiar dacă ruinele lui sînt la poalele Acropolei pe care se află celebrul templu), nici într-un articol despre activitatea politică a lui Pericle (pentru care ar merge o imagine care să prindă și friza ionică interioară, și pe cea dorică exterioară, sugerînd o arhitectură programatic panelenică), și nici într-un articol despre ceramica descoperită înăuntrul Parthe­nonului (articol în care spațiul trebuie folosit pentru pozele/desenele cu, well, ceramica). Ilustrație bună mai înseamnă că e făcută de un fotograf care nu este și bucătarul șantierului și de un desenator care știe totul despre umbre, ca să nu zic că mănîncă umbre pe pîine. Mai contează și reproducerea tehnică, pentru că nici un fotograf nu e atît de talentat încît poza lui să rămînă la fel de bună și pe hîrtie proastă. Asemenea imagini fac, una peste alta, articolul mai ușor de citit. Asta deși există încă mulți pentru care ilizibilitatea e unul dintre markerii de prestigiu ai cercetării științifice.

Că ilustrația orientează lectura și sporește puterea textului nu e valabil doar în arheologie, bineînțeles. Ilustrațiile lui Doré la Divina Comedie cuprind deja, după mintea mea, cam toate trucurile din lumea filmelor din categoria Stăpînul inelelor. Dar dacă îl citești pe Dante în edițiile ilustrate de Botticelli sau de Dalí, atmosfera e cu totul alta, chiar dacă textul rămîne același. Pînă și Jules Verne, citit de multe generații la rînd în România, e altul în funcție de ilustrațiile lui Neuville, Benett sau Roux. Ceva din copilărie s-a terminat cînd citești prima carte de ficțiune fără ilustrații. Mai tîrziu, dacă scrii articole în reviste de specialitate, începi să te joci din nou cu ilustrația. Din păcate, fără caracatițe supradimensionate văzute prin hublouri de submarine. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Chihlimbar, Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.