Mircea VASILESCU | oameni de treabă

Responsabilitatea de a păstra memoria – dialog cu Claudia ŞERBĂNUŢĂ

Are studii de master şi doctorat în biblioteconomie şi ştiinţa informării la University of Illinois, Urbana-Champaign, iar de anul trecut a fost numită directoare interimară a Bibliotecii Naţionale din România. Claudia Şerbănuţă este o excelentă profesionistă şi vorbeşte despre problemele bibliotecilor cu pasiune. Problemele sînt multe şi complicate, dar felul său de a vorbi inspiră încredere şi optimism. 
 
Aţi scris cîndva în Dilema veche despre modelul american al bibliotecilor publice. Putem porni de la el pentru a discuta situaţia actuală a bibliotecilor? 
 
Bibliotecile au fost create pentru că s-a simţit nevoia de a aduna la un loc tot ceea ce înseamnă cunoaştere umană şi de a permite oamenilor accesul la informaţii. În SUA, bibliotecile au fost de la început gîndite ca instituţii care susţin democraţia, care susţin integrarea imigranţilor în societatea americană, educarea lor în spiritul economic şi democratic al SUA. Investiţiile care au fost făcute de la început în biblioteci au fost considerate investiţii în societate. Şi aşa ajungem să vedem azi că, atunci cînd Statele Unite intră în criză, utilizarea bibliotecilor creşte în mod direct. Biblioteca face parte din comunitate de mult timp, şi-a cîştigat un statut pe care nu îl are nici o altă instituţie şi, mai ales, a cîştigat încrederea oamenilor. Cetăţenii ştiu exact ce procent din taxele lor pe proprietate merge către bibliotecă, iar atunci cînd se pune problema înfiinţării unei noi biblioteci se discută în comunitate şi oamenii sînt de acord să crească taxele cu un procent. 
 
În România, ideea de a mări taxele pentru o bibliotecă ar merge?
 
Dacă întrebăm oamenii „aţi fi de acord să daţi mai mulţi bani pentru a avea educaţie, cultură, sănătate?“, ar spune da. Numai că atunci cînd statul nu-şi asumă această creştere prin acordarea procentelor din PIB pentru aceste domenii, oamenii îşi pierd încrederea. Atunci cînd bibliotecarul se implică în comunitate, oamenii răspund nu cu bani, ci cu timp: vin la bibliotecă şi fac voluntariat. Există în România comunităţi unde oamenii investesc timp. Din cele aproape 3000 de biblioteci publice, aproape 80% sînt biblioteci rurale, care au maximum un bibliotecar angajat (unele au un agajat cu jumătate de normă). Sînt poveşti extraordinare din comunităţi. De exemplu, în Avrig, la iniţiativa bibliotecarei, comunitatea s-a întîlnit pentru a pune împreună la cale un Grup de Acţiune Local, înainte ca România să adere la UE. Acum, oamenii accesează fonduri europene şi lucrează pentru comunitate. La bibliotecă vin copiii după orele de şcoală să-şi facă temele. Femeile din sat fac şezători, asociaţia crescătorilor de animale tot acolo se întîlneşte. Exemple de acest fel sînt peste tot în ţară. Cînd i-am spus doamnei bibliotecare Grancea din Avrig că reprezintă o poveste de succes, i s-a părut foarte ciudat, pentru că i se pare natural ceea ce face. Şi aşa şi este. Ce nu e normal este modul în care ne raportăm noi la bibliotecă.
 
La noi, predomină încă ideea că biblioteca este un loc de unde împrumuţi cărţi şi atît. 
 
Din păcate, da. Pentru că, dacă pînă acum şapte ani nu prea s-a vorbit despre biblioteci, în ultimii şapte ani în peste 2000 de biblioteci din ţară s-au introdus calculatoare şi acces liber la Internet, prin proiectul Biblionet, gestionat de IREX. Vorbim, aşadar, despre accesul la informaţie în general în cărţi, online, într-un document pe care îl găseşti pe un site... Dacă vedem în continuare biblioteca doar ca pe un loc unde ai acces la cărţi, e vina noastră. Bibliotecile s-au schimbat. Bibliotecarii au fost pregătiţi să ofere şi alte servicii şi e păcat că nu luăm în seamă acest lucru. Ceea ce s-a schimbat în bibliotecile din România este faptul că bibliotecarii sînt tot mai atenţi la problemele comunităţii. Asociaţia Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice din România are un proiect care se numeşte „Te iubeşte mama“, dedicat copiilor ai căror părinţi sînt plecaţi în străinătate. Proiectul a fost iniţiat de o mamă plecată din ţară; au fost bibliotecare care au fost şi ele plecate şi au înţeles această problemă, astfel că proiectul se desfăşoară în foarte multe biblioteci din ţară. Copiii vin la bibliotecă şi discută cu părinţii pe Skype. 
 
Ce facem totuşi cu rolul de bază al bibliotecii? Faptul că membrii comunităţii se întîlnesc la bibliotecă se vede şi în creşterea numărului de cititori? 
 
Ceea ce ne lipseşte pentru a discuta acest subiect sînt nişte studii serioase despre ce înseamnă lectura în România. Cînd vorbim despre acest subiect, prezentăm nişte statistici de dinainte de 1989 şi cam atît. Eventual nişte amintiri ale fiecăruia dintre noi. Analiza lecturii înseamnă mai mult de-atît, iar noi nu avem studii serioase pe această temă. Sînt biblioteci rurale care nu au mai achiziţionat cărţi în ultimii trei ani, n-au mai avut buget. E foarte greu, în comunităţile mici, să argumentezi nevoia de a citi, mai ales cînd nu sînt bani pentru drumuri ori pentru dispensar. Sînt însă şi primari care au înţeles situaţia şi au obţinut fonduri pentru biblioteci. Lectura pe monitor e tot lectură; dacă ne referim doar la lectura pe pagina tipărită, pierdem din vedere un procent din populaţie care totuşi citeşte. 
 
România nu stă rău în privinţa reţelei de biblioteci publice – sînt aproape 3000, stăm mai bine decît alte ţări din regiune. Dar cum folosim acest avantaj? 
 
Bibliotecile au un foarte mare potenţial, mărimea reţelei este un avantaj. Dar legea spune că ar trebui să fie mai multe. Acum cîţiva ani erau 3300, unele au rămas fără bibliotecari. E o problemă şi cu sediile, mai ales pentru cîteva biblioteci judeţene. În perioada comunistă nu s-au construit sedii pentru biblioteci, ele au fost înfiinţate şi amplasate în clădiri confiscate de regimul comunist. Acum, unele sedii sînt în curs de retrocedare foştilor proprietari. S-au construit doar trei sedii noi de biblioteci în ultimii ani. 
 
În ce măsură bibliotecile din România sînt conectate la modelele din Uniunea Europeană? 
 
Bibliotecarii se raportează deja la colegii lor europeni. Serviciile pe care le oferă, mai ales cele care privesc capacitatea de a oferi anumite servicii, sînt deja la nivel european. Ceea ce ne lipseşte este însă investiţia în biblioteci. Avem o Bibliotecă Naţională în care s-au investit bani, dar investiţia nu a fost dusă pînă la capăt: nu putem avea o bibliotecă mare fără investiţii în personal. Nu putem avea biblioteci mici fără investiţii în spaţiu şi în colecţii. La biblioteca din Avrig, pe care am dat-o ca exemplu, există o singură bibliotecară care se ocupă de toate activităţile: dacă se îmbolnăveşte, nu se mai poate face nimic. Ne cunoaştem potenţialul, dar dacă nu investim în el, nu facem nimic. La nivel european sînt foarte multe fonduri pentru aşa ceva, depinde de noi să le accesăm. Biblioteca Naţională ţine de Ministerul Culturii; bibliotecile judeţene ţin de consiliile judeţene; bibliotecile şcolare ţin de Ministerul Educaţiei. De agenda digitală a României (în care sînt incluse şi bibliotecile) se ocupă Ministerul pentru Societatea Informaţională. Şi atunci, în loc să avem o discuţie serioasă cu trei poli puternici din Guvernul României, fiecare încearcă să facă ce poate. Mi se pare trist, de exemplu, că Biblioteca Judeţeană din Cluj a trebuit să-şi asume singură un proiect de digitizare, pentru că la nivel naţional avem strategie, dar nu avem o planificare atentă, care să ia în considerare pe toată lumea. În bibliotecă vorbim despre cultură, educaţie şi societate informaţională; nu ştiu dacă mai există vreo altă instituţie care să cuprindă toate acestea în mod curent. 
 
Se vorbeşte de cîtva timp despre digitalizarea colecţiilor. E doar o modă sau e mai mult decît atît? 
 
Moda e deja de 15 ani. S-au investit milioane în digitalizare. Nu se poate nega faptul că digitalul face parte din viaţa noastră în acest moment. Colecţiile în format digital sînt o necesitate, ar trebui asumate investiţiile pentru digitalizare. Biblioteca Naţională trebuie să-şi pună problema astfel: creăm o colecţie digitală, dar trebuie să ne asumăm faptul că ea trebuie să fie disponibilă publicului şi peste 50 de ani. Or, asta duce la creşterea exponenţială a costurilor: nu mai vorbim doar despre scanarea cărţilor, ci de transformarea în formate care se schimbă cu rapiditate, de dotarea cu echipament. Este nevoie de investiţii în acest sens, ar fi trebuit să fim deja mai departe cu acest proiect decît sîntem, dar nu e tîrziu. Avantajul de a fi început mai tîrziu este că putem adopta o tehnologie mai nouă. Trebuie să ai o infrastructură solidă şi cunoştinţe solide pentru utilizarea ei şi foarte multă muncă umană. Colecţiile digitale nu rezolvă însă problemele dinainte. Dacă oamenii nu sînt obişnuiţi să citească şi să aibă propriul răspuns la ceea ce citesc, pe carte, nici cînd vor avea în faţă tableta nu vor face acest lucru. Tableta nu rezolvă educarea publicului. Fiecare e responsabil pentru propria formare şi pentru formarea copiilor săi. Multă lume are impresia că toate problemele se vor rezolva dacă trecem la biblioteca digitală. Nu e chiar aşa. 
 
În plus, suporturile digitale se schimbă foarte rapid. Nu cumva există o anumită fragilitate a digitalizării?
 
Există o anumită fragilitate şi o anumită tendinţă de „a uita“ mai repede în formatele electronice. De aceea, asumarea profesională a celor care lucrează cu memoria – arhivişti, bibliotecari – este mult mai mare. Iar tristeţea noastră este şi ea mare. Aceste profesii, în România, nu sînt sprijinite pentru a-şi face treaba aşa cum trebuie în secolul XXI. Este responsabilitatea noastră să păstrăm memoria. E o tristeţe destul de mare pentru un bibliotecar să spună că nu se poate asigura pe termen lung o colecţie digitală. 
 
Care sînt problemele şi care sînt realizările Bibliotecii Naţionale a României? 
 
M-aş concentra pe ceea ce poate să ofere în acest moment. BNR este singurul spaţiu din Bucureşti unde se poate studia în mod creativ fără să ai permis. Trebuie doar să intri în bibliotecă, să-ţi alegi un loc, ai acces gratuit la Internet şi poţi lucra. Avem săli de lectură spaţioase, un American Corner foarte activ. Colecţiile speciale rămîn în continuare disponibile şi stau în condiţii foarte bune. Avem multe programe, iar în ultima vreme ne-am axat pe publicul tînăr. Încercăm să fim o voce pentru ceea ce înseamnă bibliotecile publice din România. În orice instituţie de cultură din România, problemele sînt serioase. Pentru cineva care prin profesie este investit să păstreze memoria culturii, problemele sînt şi foarte dureroase. Dar sînt oameni care vor să se ocupe de aceste probleme – în ciuda salariilor mici şi a responsabilităţii enorme. Aceşti oameni trebuie ajutaţi sau măcar ascultaţi, pentru a vedea care sînt problemele lor. Nu se vor rezolva de azi pe mîine.  
 
Foto: D. Muntean


1 comentariu 2466 vizualizări
Aparut in Dilema veche, nr. 577, 5-11 martie 2015

Ce se intampla cu Biblioteca Nationala a Romaniei ?

 

Ce se intampla cu/la Biblioteca Nationala a Romaniei ?

Ma bucur ca „NATIUNEA” a permis aparitia unui nou material despre situatia dezastruoasa in care se afla Biblioteca Nationala a Romaniei.

http://www.ziarulnatiunea.ro/2015/04/20/cine-vrea-sa-ne-stearga-memoria-culturala/

Am dorit sa scriu din nou despre Biblioteca Nationala, constatand cum se rostogolesc problemele de la an la an, de la director la director …

NU demult ! NU …

Numai din … 1836 !!!

Ati citit bine, repet, din 1836 Romania nu poate (DE CE ?) avea o Biblioteca NATIONALA.

S-a reusit cu greu sa o aiba o institutie numita pe rand, „Nationala”  - la infiintare in 15 octombrie 1836,

apoi  devenita Biblioteca Centrală a Statului – in  23 octombrie 1864,

apoi au desfiintat-o „usor, in schimb, subtil”  in 1901 Patriotii Boieri Romani, luandu-i cartile si  ascunzand-o in  Biblioteca Academiei.

Foarte putini Romani s-au indigant de aceasta, printre ei, Nicolae Iorga a sustinut ca Biblioteca Nationala are si alte functii – cel mai important –este accesibila SI Poporului, nu numai unui public restrans si elitist, care – in adevar – nu trebuie deranjat de un public eterogen si numeros.

Abia in anul 1955 Comunistii au re-infiintat Biblioteca Nationala, dar, cu FRICA de Unii si Altii, s-au sfiit sa o numeasca  asa cum ii era numele, NATIONALA, ca INTER-Nationala, cum le-ar fi placut Unora sau Altora nu se potrivea.

Dar, dupa cum repet in Pustiu de peste un deceniu, niciodata nu s-a facut un INVENTAR  iar  MILIOANE de Publicatii au zacut la distrugere programata (Unii si Altii …) in 59 de depozite in Bucuresti si in …Provincie pana  la sfrsitu anului 2011, cu noul sediu, de cand chiar nu mai stie Nimeni de  Nimeni dintre CEI-care-ar-trebui sa stie Unde, Cate, in CE stare mai sunt cele 13 milioane UB.

Iata de ce scriu mereu, de ani de zile :

NIMENI nu raspunde la aceste intrebari !

Doua materiale aparute in presa on-line cu un director interimar de luni de zile nu spun catusi de putin ADEVARUL despre Biblioteca Nationala. 

http://adevarul.ro/news/societate/claudia-Serbanuta-directoarea-bibliotecii-nationale-despre-starea-bibliotecilor-lume-8_54f06594448e03c0fd0a9104/index.html

 SI in DILEMA

http://dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/responsabilitatea-pastra-memoria-dialog-claudia-serbanuta

Problemele Bibliotecii Nationale neglijate si sa duci discutia spre Biblioteca din Avrig ?

Problemele Bibliotecii Nationale neglijate si sa te lauzi cu …  cârduri de copii care vin la BNaR, in loc sa rezolvi GRAVELE probleme care treneaza de ani de zile ?

Directoare de pana in August 2014 facea „festivale” ale …BERII, degustari de vinuri cu scuipatorile de rigoare, cursuri de …canotca, simpozioane, expozitii, actiuni, urmate de dezordine, chiul si paranghelii cu gustari …

Nu ar fi rau in sine, desfasurarea unor activitati in salile mult prea GOALE al stabilimentului, dar  altele acestea toate, numai DUPA ce ai trecut TOATE cartile mai vechi la SCANARE, digitizare, ca sa fie accesibile online …

Sau ai restaurat TOATE cartile si mai ales, publicatiile (ZIARE, REVISTE) distruse de decenii de neglijenta criminala cu Patrimoniul CULTURAL al Romaniei,  furate, distruse de PROSTIA unuia care, sef  fiind a considerat EL ca unele carti trebuie topite …

Cat de proaste sau „comuniste” ar fi fost, erau o PECETE a unei epoci, care trebuia  studiata, NU ignorata  la modul imbecil culturnic de Stil Nou, macar pentru ca Greselile, Crimele, Prostiile respective sa nu se mai repete.

Si sa INCEPI cu Fisierul TOPGRAFIC, OGLINDA oricarei Biblioteci.

Acesta NU se stie unde si in ce stare mai este !

Oare se vrea a se ACOPERI  FURTUL  de  DECENII  de carti rare, grele ?

Subliniez, COMUNITATEA  SPECIFICĂ  BIBLIOTECII  NATIONALE  A  ROMANIEI  ESTE  POPORUL ROMÂN  ÎNTREG,

CU  GRAVELE  LUI  PROBLEME  …

Directorul, chiar interimar la  BNaR trebuie sa stie ca PROBLEMELE COMUNITĂŢII  pentru Biblioteca Naţională  TREBUIE  să depăşească Bucureştii.

Biblioteca Naţională  TREBUIE  să fie un mijloc de informare şi cunoaştere pentru toţi Românii din toată ţara, dar şi pentru toţi Românii de dincolo de graniţele ţării, New York, Londra, Paris, Roma , Madrid …

Cum sa fie daca nici catalog on-line nu exista ?

Cum sa vorbim  fara un catalog on-line despre digitalizare …

Asta sa ni se explice de directori.

Punem caruta inaintea cailor ?

Pai, daca te ocupi de diverse „actiuni”, care dau bine la Naivi, in  loc sa FACI ce trebuie, adica CE prevede LEGEA Biblioteciilor, imperativ !

Desi am scris mult si de ani de zile despre Biblioteca Nationala a Romaniei,  situatia a ramas neschimbata in aceasta institutie.

Cu exceptia, unor jurnalisti care au permis aparitia unor materiele scrise de mine,

NU s-a intamplat altceva.

De la primul meu articol despre BNaR, credeam ca se vor ridica „valuri, valuri” de Romani care nu se vor mira despre situatia descrisa, dar se vor interesa,  vor actiona pentru rezolvarea celor descrise.

Sigur ma refer in primul rand la Ministerul Culturii si Guvernul Romaniei, dar si la toti intelectualii Romani.

Am constatat de multe ori in catevea discutii cu diverse persoane, profesori universitari, politicieni, ministri ca habar nu au despre situatia de la BNaR.

Se mira si raman … mirati.

DECI, Lucrara Unora si Altora a fost eficace …

Daca nici Romanii MARI

(in functii si – se presupune – in Minte EDUCATA si nici Romanii Simpli, dar cel putin cu Liceul)

NU realizeaza si  NU simt Nevoia de Biblitoeca NATIONALA, inseamna ca  S-A VRUT de Unii sau Altii, de P’AFARA sa fim … „PROSTI” sau mai bine zis Im-PROSTITI.

Im_PROSTITII se tin SLUGI, SCLAVI in Propria LOR Tara mult mai usor.

Ceea ce SE VEDE !

De aceea insist, impreuna cu singurul sprijin, sotul meu Theodor Constantinescu, Cititor Vechi de 52 de ani in BNaR, spre mirarea Prostilor Autentici, dar puternici, Hotilor si Tradatorilor care tin Biblioteca Nationala sufocata :

SINGURA Salvare NATIONALA este sa NU mai fim PROSTI sau Im-PROSTITI.

Daca urmam Imnul National si NE desteptam TOTI, nici un Licurici, nici o Armata NU ne va mai putea fura, ocupa, distruge …

Comunistii au vrut Biblioteca Nationala, acesta este Adevarul.

Dar s-au lasat im-prostiti de Nisiparii Unora sau Altora,  din vecinatatea lor in PMR-PCR sa amane constructia unui NOU SEDIU, functional si spatios pentru  BCR-BNaR in favoarea unei INDUSTRII, absolut necesare, dar in absenta MINTII Antrenate prin educatie cat mai desavarsita, fiecaruia dupa MINTEA Nativa a iesit ce a iesit …

S-au lasat im-prostiti de aceia care arunca in permanenta, din 1859, NISIP la Rotile Mecanismului Statal Roman, pitulati, incapusati in toate cotloanele Puterii, mici sau mari, in adormirea perpetua a Pazitorilor Neamului,

sub TOATE  regimurile „Politice” scurse, deversate de Unii sau Altii in Capetele noastre de inca locuitori.

Daca ar fi avut EI, Comunistii  EDUCATIE Completa si la Vreme ar fi dat de langa ei, cu suturi in dosuri pe Nisipari, ar fi inceput cu pietruirea ulitelor in sate, cu obligativitatea CANALIZARII si a BAILOR in casele tuturor Romanilor.

Cu oameni educati si igienizati se putea construi o Romanie mult mai puternica pana in 1989.

Ar fi avut ALTA constiinta de sine.

Am fi fost in 1989 in ALTA Conditie Generala ca Etnie, Popor, Stat, Armata. Economie.

Am fi avut mai mult respect de la Unii sau Altii, asa cum mai au alte Neamuri, Polonezii, Cehii, Ungurii, Nemtii,  fosti „socialisti” la fel ca NOI, Romanii.

De aceea vrem, noi, sotii Constantinescu o adevarata Biblioteca Nationala.

NU numai cu Biblioteca Nationala se poate incepe Desteptarea Romanilor  dar nici fara o Biblioteca Nationala complet functionala pentru toti Romanii.

Acolo se formeaza Formatorii Romanilor !

In ceea ce priveste Educatia, Cultura.

Si, daca TOTI Pazitorii Natiei ar fi trecut OBLIGATORIU  pe la Biblioteca Nationala, astazi am  fi fost intr-o alta situatie, mult mai buna.

Am scris cu oarecare exasperare, pentru ca desi am mai scris …  nu s-a inteles complet situatiunea Bibliotecii Nationale, din moment ce nu s-a schimbat NIMIC de cand tot scriu, de peste un deceniu si nici o schimbare.

Tot ASA au trecut  57  de ani, din 1955 si pana in Aprilie 2012 cand s-a deschis BNaR oficial in noul sediu din Bd. Unirii 22.

ASA au trecut alti DOI ani degeaba, de la articolul meu din „Cotidianul” ,Bbiblioteca-nationala-este-ca-Rosia-Montana-si-autostrada-Bechtel-

in 15 Iulie 2013 pentru ca NU se vede nici o miscare in sensul devenirii BNaR cu adevarat Biblioteca NATIONALA a Romanilor, Catedrala CARTII Romanilor !

Asa cum am mai scris BIBLIOTECA NATIONALA A ROMANIEI cu noul ei sediu  este ca o insecta de la Muzeul Antipa : zici ca este vie la prima vedere, si crezi ca acum, acum zboara …

Ea fiind GOALA pe dinauntru si moarta …

Redau cateva din linkurile in care descriu situatia din Biblioteca Nationala a Romaniei.

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-08-16/situatia-incredibila-a-bibliotecii-nationale.html

http://www.cotidianul.ro/biblioteca-nationala-este-ca-rosia-montana-si-autostrada-bechtel-218082/

 www.ziarulnatiunea.ro/2014/06/27/biblioteca-nationala-a-romaniei-la-59-de-ani-in-25-iunie-2014-1/ www.ziarulnatiunea.ro/2014/06/30/biblioteca-nationala-a-romaniei-la-59-de-ani-in-25-iunie-2014-2/

http://www.cotidianul.ro/avatarurile-unei-institutii-nationale-biblioteca-nationala-241088/

Cititi ce frumos au intitulat vecinii nostri materialul meu, preluat : Strigatul de jale si disperare al unei bibliotecare timp de 42 de ani la Biblioteca Nationala a Romaniei (Samsung) ziaristionline.ro http://www.ziaristionline.ro/2014/06/10/strigatul-de-jale-si-disperare-al-unei-bibliotecare-timp-de-42-de-ani-la-biblioteca-nationala-a-romaniei-samsung/

http://www.cotidianul.ro/inca-o-biblioteca-asasinata-242298/ (1)

http://www.cotidianul.ro/inca-o-biblioteca-asasinata-242387/ (2)

http://www.cotidianul.ro/scrisoare-deschisa-adresata-premierului-victor-ponta-250807/

http://www.ortodoxiatinerilor.ro/politica-romaniei/20996-fondul-de-carte-s-la-bnar-fondul-secret

Si multe, multe alte interventii despre BNaR pana va intra definitiv in atentia guvernantilor, a bibliotecarilor, a jurnalistilor, a tuturor cetatenilor Romaniei, ca nu se poate, nu se mai poate, ca Biblioteca noastra Nationala sa se naruie interior si nevazut, necunoscut, pana la disparitia scontata de catre Cei-CARE ne vor deznationalizati …

Ce se intampla cu  Biblioteca  Nationala  a  Romaniei  ?

NIMIC NU se va intampla, pana cand Puternicii Romaniei, actuali sau viitori NU vor lua „Lumina si Anafura” de la Spiritul National.

Pentru aceasta vor trebui sa treaca pe la Biblioteci, cel putin judetene, apoi la Biblioteca Academiei sau sa bage in seama Intelectualii Autentici, sa ii elibereze de FRICA de EI, Puternicii.

Dupa aceasta vor intelege DE CE Romania are nevoie de Biblioteca  Nationala.

Pana la acel Moment FERICIT, astral al Romaniei, Biblioteca Nationala va fi blocata : cei care POT sa o deblocheze nu sunt convinsi sau au impresia falsa ca totul este in regula.

Sa speram ca nu va mai dura mult ?

Recentele batai in autobuze, incaierari la cimitire, etc. arata un Popor in curs de a deveni Bobor …

Adica imita exagerand, desigur, ca Gloata, CE vad mai sus.

Cum iti formezi Gloata, asa o ai.

Si  la o adica, nu mai ai cu cine sa ŢII  Ţara.

Oare ASTA se vrea ?

Unii si Altii asa vor,  ajutati in acest demers antinational de Nisiparii definiti mai sus.

Oare TOTI  Puternicii in Statul Roman fac Jocul Unora sau Altora ?

 

Chiar NIMENI sa nu fie interesat de ce se intampla cu Biblioteca Nationala a Romanilor ?

Vali Constantinescu

Adăugaţi comentariu

Pentru a putea adăuga un comentariu trebuie să vă conectaţi. Dacă nu aveţi înca un cont, îl puteţi crea acum. În comentariile dumneavoastră vă rugăm să folosiţi un limbaj civilizat.

CONECTARE    CREAŢI-VĂ CONT

PUBLICITATE

 

Biblioteca Publică din New York

Te poți plimba în voie prin clădirea uriașă pentru a te convinge că Paradisul chiar e o bibliotecă. Mai mult decît atît, e un loc unde poți lucra sau studia, chiar dacă nu ai abonament. Te legitimezi, intri și poți petrece cîteva ore bune în compania cărților sau, pur și simplu, scriind în liniște. 

citiţi

Cu ochii-n 3,14

● Nu departe de blocul meu, un băiat uşor zdrenţăros mi-a cerut bani în felul următor: „Daţi-mi şi mie ceva, că de două ore caut în gunoaie şi nu găsesc nimic“ (I. P.)

● Am primit un e-mail de la „Teneși Sport“ cu titlul „Elimină mirosurile neplăcute din frigider cu 1 leu“. Cine și-o fi ținînd „teneșii“ în frigider?! (C. Ș.)

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI