Răzgîndirea răzgîndirii

Publicat în Dilema Veche nr. 769 din 15-21 noiembrie 2018
Răzgîndirea răzgîndirii jpeg

Luați următorul scenariu imaginar. Pe la sfîrșitul lui august, domnului ministru al Educației de atunci i s-a năzărit să impună o nouă structură a subiectelor pentru examenele naționale. A convocat vreo cîțiva oameni din minister, vreo cîțiva consilieri din Centrul Național pentru Examinare și Evaluare (CNEE), vreo doi-trei inspectori școlari din București și, într-o ședință, le-a comunicat scurt că în noul an școlar subiectele trebuie să fie constituite din teste grilă în pondere de cel puțin 40%. Cei găsiți atunci pentru a intra în ședință (mulți erau în concediu) nu au prea crîcnit, întrebați fiind dacă se poate asta. Majoritatea au plecat capul, sigur, șefu’, se poate, cum să nu? Să dezvoltăm scenariul. După vreo două zile, timp în care s-au străduit să conceapă un material cît mai consistent, unii dintre consilierii CNEE au înaintat un raport prin care explicau faptul că, cel puțin la limba și literatura română, încercarea e nefericită. Că, pe o analiză SWOT, la capitolul oportunități tragi liniuță, iar la puncte slabe și la amenințări se întind cîteva pagini de argumente. Că itemii obiectivi, cei care se utilizează pentru conceperea testelor grilă, sînt cei mai slabi cuantificatori ai competențelor, în vreme ce viziunea curriculară actuală vizează tocmai formarea de competențe. Că latura formativă a învățării, explicit menționată în programa școlară, se anulează prin evaluarea cu teste grilă. Că, de asemenea, caracterul funcţional, practic, aplicativ al predării-învăţării nu este compatibil cu itemii obiectivi. Că nici evaluările internaţionale nu merg pe teste grilă, ci pe evaluarea de competenţe prin problematizări. Că, oricum, o nouă structură ar trebui pilotată cel puțin cu un an înainte, prin simulări, pentru a se putea cuantifica impactul, pentru a se negocia reacțiile, pentru a se face necesarele reglaje fine. Apoi, că e lipsit de etică să schimbi o structură de subiect în timpul jocului, pentru elevi care au dat simulări pe altă structură, care vor afla doar în cursul anului școlar că aceasta se schimbă. Continuăm scenariul imaginar: documentul justificativ nu a avut nici un ecou asupra decidenților, care au trasat sarcina de serviciu: propuneți o altă structură a subiectelor, cu teste grilă, care va fi făcută publică sub forma modelelor de subiecte, la 1 noiembrie.

De-aici încolo nu mai e doar scenariu, ci realitate. La consfătuirile naționale ale inspectorilor de limba și literatura română s-a anunțat că va avea loc această modificare. Nici un inspector din țară nu a reacționat. Nu mă mir, am participat ani de zile la astfel de ședințe și eram cel mult vreo patru-cinci din toată țara care îndrăzneam să ieșim din rînd și să ne spunem părerea, amendînd politici educaționale pe care le găseam nepotrivite. Majoritatea celorlalți colegi preferau atitudinea melcului retras în găoace sau, mai rău, una obedientă, de lingușeală. Inspectorii s-au întors apoi în județele lor și, la consfătuirile județene, au anunțat această modificare. În acest stadiu, unii profesori au luat cuvîntul, și-au manifestat dezacordul, au formulat argumente. Dar nu prea era mare lucru de făcut: voci care s-au exprimat în cîteva săli, fără o coagulare de grup care să ducă la redactarea unui document. În plus, nimeni nu văzuse încă modelul de subiect, totul avea caracterul unui zvon oficial. Multă lume nici nu credea, de fapt, că așa ceva se va și întîmpla.

Revin la firul narativ al scenariului imaginar. În acest timp, grupurile de lucru ale CNEE s-au apucat de elaborat modele de subiecte de tip grilă. O aveau ca sarcină de serviciu și oamenii aceia nu sînt decidenți, ci au funcții executive. Tot ce mai puteau face, după ce își exprimaseră deja dezacordul, era să încerce conceperea unei structuri cît mai echilibrate. La apariția modelului, în cîteva ore, presa a izbucnit – căci nu era la curent cu această intenție, s-a iscat un întreg scandal, subiectele au fost retrase și, după două zile, actualul ministru al Educației, altul decît cel din vară, a anunțat că, pentru anul școlar în curs cel puțin, rămîne vechea structură de subiect. Ca la noi, la nimeni!

Dar să mai glosăm puțin, căci mai avem spațiu, pe marginea problemei. De ce s-a dorit test grilă? Pentru că, a declarat ministrul propunător, a văzut el că testele grilă de la examenele de rezidențiat, respectiv de magistratură, sînt de tip grilă și asigură obiectivitatea evaluării. Bine, așa e, dar chiar nu putem să înțelegem că unele discipline, amărîtele astea umaniste, nu pot funcționa după aceleași principii ca științele exacte? Că tocmai asta fac disciplinele umaniste, formează în spiritul diversității, al ieșirii din grilă, al capacității de a gîndi critic și de a opina? Că asta nu exclude obiectivitatea evaluării, iar problema diferențelor la notare nu e generată de bănuita subiectivitate a subiectului, ci de alți factori: corpul de evaluatori neformat unitar, la nivel național? Și, la urma urmei, de ce ar trebui ca toate disciplinele să aibă același tip de structură a subiectului?

Mințile acestea care nu pot nicicum să acceseze nivelul cunoașterii umaniste sînt duș-ma-nul cel mai periculos al umanului, pînă la urmă. Ar vrea să robotizeze totul, să închidă în grile, să uniformizeze, să șablonizeze. Îmi doresc, pentru Ministerul Educației, un ministru cu mandat de măcar patru ani, venit din domeniul științelor umaniste sau cu o bogată cultură umanistă, în care și-a articulat formația științifică (am avut vreo doi trei de-a lungul ultimilor 30 de ani și au fost singurii care au generat cu adevărat plusvaloare în sistem). Atunci am putea spera să existe o viziune integratoare, sistemică, în care diversitatea să primeze ca factor decisiv al coerenței întregului. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Bancher renumit, judecat pentru ucidere din culpă. Radu Grațian Ghețea a produs un accident rutier soldat cu moartea unei persoane
Președintele uneia dintre cele mai cunoscute bănci din România a fost trimis în judecată, pentru un accident rutier pe care l-a provocat, spun procurorii, în anul 2022.
image
Cine a fost țarul Ivan al IV-lea al Rusiei, supranumit „cel groaznic“: în masacrul de la Novgorod au fost uciși 60.000 de oameni
La 18 martie 1584, Ivan cel Groaznic a murit în timpul unei partide de şah. Se spune că Ivan a murit de o afecțiune a intestinelor și a aparatului urogenital însă, după ce Stalin a ordonat deshumarea sa, acestor afecţiuni li se adaugă şi otrăvirea cu mercur.
image
Marele Zid Românesc de la Curbura Carpaților. Este lung de zece kilometri și se află la granița dintre două județe
Legenda de la care porneşte şi numele misterioasei formaţiuni geologice spune că acest zid a fost ridicat de fiinţele mitice care trăiau în această regiune cu milenii în urmă - uriaşii, care aveau înfăţişări ciudate şi puteri nemăsurate.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.