Pentru o estetică a bileţelului

Publicat în Dilema Veche nr. 733 din 8-14 martie 2018
Pentru o estetică a bileţelului jpeg

Un coleg universitar mai în vîrstă, de la Estetică de felul său, Costel Breton (oamenii preferă să-l strige însă Costé Breton – cu „r“ pronunțat și accent pe ultima silabă la numele de familie –, din motive lesne de înțeles!), a rămas, ca să spun așa, apelînd la o sintagmă celebră, „încremenit în proiect“. Încă mai pune pile la examene pe parcursul sesiunilor academice de testare, folosindu-se de multiple bilețele strecurate în buzunarele reprezentanților corpului profesoral, cu zîmbete complice și gesturi enigmatice către interpelat, gen „săru’ mîna“, „m-ai salvat“, „ești un/o dulce“, „te-am pupat“ etc. etc. Consider că omul e obsolet nu doar din cauza acestor „misive“ stranii, venite, clar, dintr o epocă apusă, ci și din unghiul tehnicii „intervenționiste“ în sine (în favoarea nu știu cărei loaze „studioase“!), tehnică încheiată, în linii mari, încă de pe la sfîrșitul anilor ’90. S-a terminat din rațiuni „istorice“, nu neaparat „etice“. Universitatea a încetat treptat – odată cu deschiderea porților sale către mase – să fie o instituție restrictiv-elitistă, încurajînd, prin prisma finanțării pe cap de student, nu numai accesul masiv în facultăți, dar și promovarea pe bandă rulantă (care înseamnă de fapt sustenabilitatea bugetului în tot intervalul de studii al unui individ!). Acum „se pică“ mult mai greu la examene și, ca atare, „pilele“ din trecut s-au diminuat pînă la „tristul“ prag al extincției.

Breton reprezintă de aceea o rara avis în sistemul menționat. Trebuie totuși precizat că intervențiile lui au o particularitate ce le separă de vechea lume universitară. Sînt codificate. Speriat, desigur, de progresul deontologic al societății românești din ultimul deceniu, profesorul nu vrea să se expună și „intervine“, ca un chirurg de clasă, după ce și-a luat toate măsurile posibile și imposibile de precauție. Mai întîi, invită „victima“ (colegul vizat), telefonic, la o cafea într-un loc preferabil obscur, îndepărtat de campus. Acolo abia își expune motivul real al întrevederii, fără a oferi însă detalii precise (nume de studenți, grupe, serii, ani). Ceva absolut exotic se petrece atunci în mod neașteptat. Conspirativ, Breton îl roagă pe coleg să memoreze diverse cifre în relație cu titluri de cărți semnate de autori clasici, de regulă, din literatura română, alături de numere de pagini și paragrafe. Nimic explicit, nimic vorbit tare (șoapta constituie, de altfel, fundalul sonor al dialogului). Totul încriptat. Cifra 1 va fi, să zicem, asociată cu Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent de G. Călinescu (ediția Al. Piru), pagina 187, paragraful unu din coloana a doua, 2 cu Eminescu, Opere III (ediția Perpessicius), pagina 32, prima strofă, 3 cu Slavici…, 4 cu Creangă…, și așa mai departe pînă se va ajunge, eventual, la 15 ori, vai, chiar la 25!

Ulterior, cînd Costel (mă rog, Costé!) bănuiește că sideratul lui companion „a înmagazinat“ informațiile, îi va strecura în palmă, abil, cel dintîi bilețel. Acesta conține „cifrul“. Atît. În caz că ar fi descoperit de cineva străin, nu ar avea nici un sens. De ce? Simplu: pentru că, în interiorul său, nu găsești decît o înșiruire aparent absurdă de cifre romane și arabe în asocieri iraționale. În realitate, înșiruirile respective sînt foarte logice și raționale. De pildă, după mecanismul prezentat mai sus, dacă ai următorul lanț – 1I187II –, știi că se referă la amintita Istorie… a lui Călinescu, cartea 1, pagina 187, paragraful 1 din coloana a II-a. Ce se adaugă „lanțului“, adică un nou „lanț“ numeric romano-arab, de tipul III48 IV37VI22 etc., este „inima“ întregii ecuații! Cifra romană indică rîndul din paragraf asupra căruia trebuie să te oprești, prima cifră arabă cuvîntul, iar a doua – litera. Unind „piesele“ puzzle-ului singur, acasă, vei descoperi, în sfîrșit, numele protejaților lui Breton: Năsturică Belami, Alphonse Daudet Barabulă, Simina Belina ș.a.m.d. Povestea însă nu s-a încheiat! Pentru a nu te aglomera cu cifre și hîrtii, Costel te abordează, pe tăcute, la o altă dată, pe coridoarele Universității (lămurindu-se fondul problemei, riscurile au devenit minime!), cînd îți strecoară în buzunar noi bilețele, cu mimica deja menționată: „săru’ mîna“, „m-ai salvat“, „ești un/o dulce“, „te-am pupat“ etc.

Epistolașele“ în cauză descriu, după regulile încriptării stabilite, seriile și examenele unde te vei confrunta cu Năsturică, Alphonse ori Simina. Personal, am fost abordat o singură dată de Breton. După teste, deducînd din fizionomia-i rigidă neconformarea mea la rugămințile sale, mi-am cerut scuze. I-am povestit, asemenea unui personaj de-al lui Hasek (terorizat să rețină numărul unei locomotive) că, avînd gîndul la Sfînta Treime, am înmulțit, pînă la urmă, totul cu trei și am produs un dezastru algebric! De procuratură Costel a scăpat, dar se pare că a fost luat în vizor de SIE pentru acuzația de spionaj în interesul unor puteri ostile. 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.