Omul multiplu

Publicat în Dilema Veche nr. 679 din 23 februarie–1 martie
Iconofobie jpeg

Un (mai) tînăr coleg – intrat pentru prima oară într-o funcție de conducere academică (destul de importantă: are în subordine peste patruzeci de cadre didactice universitare!) – mi-a mărturisit, tulburat, că ar trăi o experiență absolut terifiantă. „Știindu-te anglist, singurul reper serios pe care ți-l pot da, ca să mă înțelegi exact, este romanul scoțianului (devenit american, din cîte îmi amintesc!) Robert Louis Stevenson, Doctorul Jekyll și domnul Hyde, roman pe care l-am citit și eu cu plăcere cîndva și despre care n-aș fi crezut că va ajunge să-mi definească viața la maturitate. Mă cunoști de mulți ani și presupun că nu ți-am creat vreodată impresia unui scelerat. Am fost mereu echilibrat, afabil și cu o dinamică adecvată de comunicare. De aceea, mi s-a și oferit noua misiune administrativă. Și totuși, de cînd exercit, așa-zicînd, puterea, fie și pe un segment limitativ de educație superioară, strict departamental, ceva straniu se întîmplă cu mine, ceva ce scapă autocontrolului și, în același timp, rațiunii. Mă transform. Din fondurile obscure, atavice pesemne, ale psihicului meu, țîșnește (irepresibil, aș putea constata, după forța de necontracarat cu care mă lovește!) un eu insolit, straniu, nefamiliar. Pe scurt, simpaticul doctor Jekyll e înlocuit, subit, de infernalul domn Hyde. Deși îl numesc tot sine, dintr-o inerție conceptuală stupidă, cel din urmă ar trebui catalogat mai curînd drept altcineva. Eu-eu, ăsta care mă vezi și mă auzi acum, doctorul Jekyll adică, habar nu aveam, pînă deunăzi, de existența lui, a domnului Hyde, cum ar veni...“

Colegul se opri o clipă, obosit de de­monstrație, apoi reluă povestea cu energie înnoită: „Domnul Hyde, îți imaginezi, îngrozește pe toată lumea, inclusiv pe mine, posesorul său întîmplător. Zbiară, asuprește, intimidează, divide, terorizează, abuzează, sancționează, constrînge, marginalizează, taie și spînzură, dar, nota bene, numai în interiorul structurii pe care o conduc, niciodată în afară! Cînd interacționez cu subalternii direcți, înainte să pot reacționa în vreun fel, înainte să-i pun o piedică sau ceva, din mine sare, ca un apucat, sinistrul domn Hyde și face prăpăd, lăsîndu-mă perplex. Cînd mă aflu în situații externe departamentului, precum în cazul de față, în dialogul cu tine, doctorul Jekyll, pîinea lui Dumnezeu, iese la suprafață și înseninează întregul univers...“ Nefericitul interlocutor și-a întrerupt introspecția, privindu mă deodată îngrijorat. M-a întrebat precipitat: „Sînt într-adevăr doctorul Jekyll, pîinea lui Dumnezeu, omul care-ți înseninează momentul, nu-i așa? Te conjur să-mi confirmi, altfel simt că-mi ­pierd mințile de tot!“ Am încuviințat, cu spasme nervoase, din cap: da, da, era pîinea lui Dumnezeu și da, da, în prezența lui, mă simțeam înseninat! S-a liniștit întrucîtva și a revenit la autoscopia dramatică: „Hyde se dovedește, evident, un mizantrop feroce, însă, interesant, mizantropia-i incorigibilă solicită o condiție necesară și suficientă pentru a se manifesta: actul administrativ. Fără el, aș fi rămas amabilul doctor Jekyll pentru totdeauna, ignorîndu-l pe invizibilul domn Hyde...“

M-a trecut un fior pe șira spinării la ultima observație, dar am păstrat tăcerea. Dacă, Doamne ferește, îi provocam naratorului vreun puseu de „metamorfoză“! El a continuat: „Din cauza dualității, am trecut prin episoade sumbre. Hyde nu m-a iertat nici un minut pe parcursul deciziilor manageriale pe care le-am luat pînă azi, dominîndu-mă agresiv, în ciuda regretelor mele perpetue și a dorinței imense de a mă stabiliza în postură de Jekyll. Am mărit numărul de ore de lucru și am redus salariile subalternilor, deși mi-a tremurat mîna ca la paralitici – pe fondul luptei ce se ducea în mine! – cînd am semnat nefastele hotărîri. Am pălmuit un asistent pentru simplul motiv că a întîrziat o dată la ore, fiind înzăpezit undeva pe traseu. Pe altul l-am pus să dea cu mopul pe coriodoare pentru că m-a salutat prea tîrziu după ce m-a văzut. Pe Marina, secretara noastră, am plesnit-o peste bot cu florile de pe birou, întrucît se ofiliseră, iar ea uitase de vaza respectivă cu desăvîrșire. Pe doi lectori i-am închis, peste noapte, în clădire, deoarece aveau obiceiul prost să lucreze în școală după ora douăzeci. Pe trei profesori, de data asta, i-am scos de pe site-ul departamentului, de la rubrica angajați, și i-am trecut la una inventată de mine: impostori. Erau niște conspiratori care nu fuseseră de acord cu preluarea de către mine a acestei funcții administrative. Unui conferențiar i-am sucit mîna la spate și ulterior l-am azvîrlit...“ „Domnule profesor, domnule profesor“, se auzi brusc un glas timorat, sosit parcă din altă lume, „am adus hîrtiile la semnat...“

Era Marina, secretara, cu un ochi vînăt și un vraf de documente în brațe. Profesorului începu să-i tremure nebunește bărbia. Ochii i se bulbucară și pomeții i se ascuțiră demonic. Se afla, clar, pe punctul de a naște o altă ființă. Am fugit îngrozit, gîndindu-mă la ironia predestinării: pe coleg îl cheamă Sarsail. Angelo Sarsail. 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Fa­cultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Studii de anglistică şi americanistică, Editura Junimea, 2016.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.