O mie și una de antichități

Publicat în Dilema Veche nr. 796 din 23-29 mai 2019
O mie și una de antichități jpeg

 – I. Cetatea-de-Aramă –

O expediție arheologică ce merită scrisă cu acul în colțul ochiului este povestită în O mie și una de nopți. E vorba de nopțile 343-346 în traducerea românească a lui H. Grămescu, 573-577 în noua traducere în engleză din Penguin Classics, din 2008.

Expediția pleacă din Damascul califului Abdalmalek. Scopul ei era să găsească chiupurile de aramă, pecetluite cu plumb, în care profetul Soleiman – adică regele Solomon – i-a închis pe demonii rebeli. Din clipa în care califul aude de aceste chiupuri, nu mai are stare, musai să le vadă. (Îmi place precizia cu care este definit acest obiectiv, în locul unei curiozități leșinate pentru trecut; nu-mi place însă materialitatea obiectivului, care pune pe primul loc artefactele, nu informațiile.) Pentru că în arheologie amatori de tot felul pot fi mereu cooptați cu folos, în poveste este consultat mai întîi un posesor de cărți de comori. Ele chiar trebuie să fi existat în realitate, avînd marcate locurile cu ruine antice jefuibile.

În Egipt, expediția își găsește șeful, pe emirul Mussa, care ia cu el și soldați. (Siguranța participanților la cercetare e mai importantă decît cunoașterea.) Se întîmplă apoi în poveste ceva ce înțeleg toți aceia care încep o cercetare ambițioasă și ajung cu ea în cu totul alte părți decît își propuseseră. Căutînd chiupurile, expediția dă peste ceva mai spectaculos: Cetatea-de-Aramă.

Atît califul, cît și emirul sînt personaje istorice, Abd al-Malik ibn Marwan, respectiv, Musa ibn Nusair, ambii morți în 715. Mussa, eroul din 1001, e chiar un nume-cheie în cucerirea și administrarea de către arabi a Magrebului și a Spaniei vizigote. Bineînțeles, emirul fusese trimis de omeiazi în campanie ca să ia Africa de Nord de la bizantini și de la berberi, nu ca să caute butoaie cu demoni. Activitatea lui coincide cu perioada în care începe treptat să se formeze nucleul povestirilor din 1001, probabil prin traducerea unor povești persane, chiar și indiene, în arabă. (Lor li se vor alipi apoi poveștile Bagdadului, inclusiv cele legate de Harun al-Rashid – deși fără un impuls direct de la curtea lui –, urmînd ca, din secolul XIII încolo, Siria și Egiptul să adauge alte și alte straturi la acest feuilletage.)

Cetatea-de-Aramă este un oraș peste zidurile înfricoșătoare ale căruia nu vine nici un sunet. Pe rînd, oamenii trimiși de Mussa să escaladeze zidurile se aruncă de sus în gol, rîzînd, căutînd mirajul frumuseții unor hurii nevăzute (înrudite, aici, cu sirenele). Pătrunzînd pînă la urmă în cetate, Mussa vede că în „sukul giuvaergiilor, sukul de mătăsuri, sukul neguțătorilor de mirodenii, toți cumpărătorii și toți vînzătorii încremeniseră ca la un semn“, arătînd ca și cum ar urma să deschidă gura să zică ceva, dar morți, splendid mumificați. Inscripțiile din cetate, deși cu formularistică monoteistă islamică, sînt în greacă (într-o singură sursă de pe la anul 900 găsesc că inscripția era arabă). Cîteva din variantele arabe mai vechi ale poveștii (la Abu Hamid din Granada, secolul XII, și la geograful Yaqut, secolul XIII) spun chiar că ziditorul cetății fusese Alexandru cel Mare. La Al-Thalabi (secolul XI) există o poveste a transformării morale a lui Alexandru după ce pătrunde într-un misterios palat și înțelege cît de van e să rîvnești puterea lumească. Pentru a ilustra acest topos, figura macedoneanului e convocată frecvent nu doar în 1001, dar și în omiletica islamică în general, unde tema Ubi sunt…? e chiar mai frecventă decît în cea creștină (de exemplu, în Spania, doar un secol înainte de cuceririle arabe, la Isidor din Sevilla). Deocamdată, e de notat că Musa ibn Nusair chiar pare să fi descoperit un oraș antic, căruia apoi geografii i-au pierdut urma – poate pentru că a fost învăluit de nisip. Ce nu se potrivește arheologic în 1001 e tocmai faptul că orașul e atît de proaspăt și de bine păstrat. (Cititorii arheologi vor reflecta la procesele de formare a sitului; orice spațiu lăsat în voia fie a ploii, fie a deșertului se deteriorează rapid și peste el începe să se adune praful lumii.)

La capătul unei piețe uriașe, între stîlpi de aramă amețitor de înalți, Mussa află acum intrarea într-un palat de marmură. Acolo, într-o sală zidită ca o boltă, cu ferestre cu giurgiuvele de smaralde și de diamante, traduce H. Grămescu, „sprijinit pe pilaștri de aur, fiecare purtînd în vîrf o pasăre cu penele de smarald și ciocul de rubin, strălucea un paraclis așternut cu zarpale de mătase care coborau lin pe un șir de trepte de fildeș. […] Sub un baldachin de catifea sta culcată o copilă cu chip orbitor […și] genele lungi și arcuite“ – desigur și ea doar o iluzie a vieții. Un detaliu al poveștii, lăsat la o parte de versiunea românească, este că ochii reginei fuseseră scoși după moarte și reintroduși după ce se turnase mercur în orbite, ca să pară vii. Nu mi-e clar cum vine asta. O probă supremă de dibăcie artistică trebuie să li se fi părut arabilor ochii elaborați ai statuariei greco-romane, din combinații de calcar, fildeș, pastă de sticlă, chihlimbar, cristal de stîncă pictat și obsidian, ochii statuilor de bronz avînd adesea gene din sîrmă de cupru. Iar mercurul avea un mare prestigiu alchimic, medical și tehnologic (ultimul perfect meritat, deoarece se folosea pentru aurirea statuilor de bronz și pentru extragerea aurului din unele minereuri). Oamenii lui Mussa privesc încremeniți – și acum are loc scena-cheie a poveștii.

Dar aici, pe nepusă masă, spațiul pus la dispoziție rubricii s-a terminat. În numărul următor se va vedea că povestea Cetății-de-Aramă e mai mult decît o vanitas vanitatum islamică pe urmele lui Alexandru cel Mare sau un ghid al cuceritorilor musulmani pentru ruinele egiptene și romane.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.