Marele Juriu Naţional

Publicat în Dilema Veche nr. 379 din 19-25 mai 2011
Răul de înălțime jpeg

- dezordinea simbolică (XXIV) -

Dată fiind experienţa vastă a umilinţei pe care am suportat-o în Epoca de Aur, am ieşit din comunism cu bagaj de connaisseuri în mai multe teritorii. Învăţaserăm să citim la lumina lumînării, să recuperăm, să recondiţionăm şi să refolosim cam tot ce ne pica în mînă, să ne strecurăm prin puţinele breşe ale sistemului, să fentăm vigilenţa Partidului, să facem mici stocuri de alimente, să scăpăm de concentrările la armată pentru munca pe marile şantiere ale patriei, învăţaserăm toate cotloanele în care puteam să ne refugiem din calea libertăţii penitenciare în care trăiam. Însă dincolo de dezvoltarea abilităţilor de supravieţuire fizică, îndobitocirea din Epoca de Aur a mai avut încă un efect paradoxal. Ne-a făcut să căutăm şi să găsim cele mai ingenioase căi de acces spre cultura alternativă. Pe de o parte, Partidul a construit o infrastructură impresionantă de instituţii ale educaţiei, unde trebuia să deprindem în profunzime secretul de a deveni revoluţionari de profesie, mecanismul ideologic de a ne însuşi cele mai avansate cunoştinţe, pentru a putea contribui din plin la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. În bibliotecile săteşti, comunale şi orăşeneşti, în şcoli şi în universităţi, pe lîngă miile de volume cu opere ideologice, se mai găseau şi trufandale culturale de tot soiul, traduceri ale unor cărţi fundamentale, discuri, reviste culturale care mai strecurau marfă de calitate. Mitul bibliotecii, ca loc miraculos de refugiu, a funcţionat, fie în spaţiul public, fie în cel privat, în cel mai real mod cu putinţă. Asemenea deţinuţilor politici din închisorile sinistre ale reeducării, unde oamenii învăţau limbi străine şi îşi transmiteau cunoştinţe pentru a-şi păstra minţile active, în libertatea democraţiei clasei muncitoare, cultura alternativă rămînea singura şansă de a supravieţui, sau de a avea măcar iluzia unei vieţi normale. Prin urmare, se citea enorm şi se asculta muzică. La urma urmei, ce puteai să faci într-o lume schimonosită de lipsuri, de frică şi de teroare?

Numai că pactul nostru cu lectura, cu muzica, apropierea de film şi de teatru au avut, pentru noi, nişte dimensiuni cu totul speciale. La noi, experienţa lecturii depăşea cu mult limitele stabilite de teoriile literare. Deseori, aici, lectura nu era doar o experienţă, ci EXPERIENŢA. Parteneriatul nostru cu poveştile, cu locurile, cu personajele lumilor ficţionale ale literaturii s-a construit în prezenţa unei participări afective cu totul extraordinare. Pentru mulţi dintre noi, marile momente ale vieţii nu erau experienţele reale din existenţa fiecăruia, ci, în cel mai bun caz, se amestecau cu momentele fundamentale în care citiserăm o anumită carte. Iar greutatea afectivă a unui asemenea moment cîntărea enorm, pentru că dezlocuia un volum gigantic de realitate şi punea în loc o experienţă posibilă, o trăire virtuală a unei poveşti pe care o confiscam, fiecare pentru sine, fiecare în felul lui, aşezînd-o undeva în imediata apropiere a realităţii, sau înlocuind, pur şi simplu, realitatea cu povestea. Neavînd prea multe cîrlige care să ne fixeze în lumea de dincolo de spaţiul locuinţei sau al bibliotecii, şi neavînd nici o motivaţie de a preţui în vreun fel realitatea în care trăiam, refugiul în lectură şi dimensiunea pactului cu literatura căpătau nişte proporţii colosale. Absenţa şansei de a trăi normal în lumea reală, de a deveni, de a exista dădea naştere posibilităţii de a umple cu ficţiune şi fascinaţie a lecturii toate golurile profunde pe care realitatea le lăsa în vieţile fiecăruia dintre noi. Marea experienţă a lecturii a fost, pentru mulţi, ceva care se situa net deasupra oricărui exerciţiu al imaginaţiei şi mult dincolo de orice formă de gimnastică a trăirilor emoţionale. Identificarea cu poveştile, cu locurile şi cu personajele marilor lecturi a devenit, în acest fel, nu doar un act de construcţie individuală a unora dintre noi, ci o a doua dimensiune a existenţei, o altă realitate, la fel de veridică, sau poate, uneori, mult mai convingătoare şi mai persistentă decît cea pe care o trăiam de fapt. Dacă, în conformitate cu amuzantele vorbe de duh – care se spuneau şi încă se mai spun despre literatură –, mai zicem uneori cum că ar fi o fereastră deschisă spre lume, atunci se poate spune, în acelaşi registru, că unii dintre noi s-au aruncat de multă vreme pe fereastra cu pricina. Nu pentru că am fi urmat vreo formă de sindrom colectiv al Annei Karenina, ci pentru că această modalitate de abandonare a realităţii, în faţa umilinţei şi în faţa lipsei de orizont, era o opţiune extrem de la îndemîna fiecăruia dintre noi. Plonjam în căutarea oricărei forme de cultură, în căutarea oricărei porţi, spre orice altă lume, alta decît cea în care trăiam.

Însă multe dintre competenţele cîştigate în acei ani şi-au arătat din plin efectele secundare în vremurile care au urmat. În momentul în care am avut ocazia să ne exprimăm liber, să comunicăm, să împărtăşim ce avem mai de preţ, am descoperit că, deşi ne doream să împărţim valori comune, nu ştim să fim un public gata să primească spectacolul culturii pe care ne-o doriserăm, în toate formele, atît de fierbinte. Sîntem ca un soi de juriu care dă note şi verdicte docte. Amestecăm totul într-un ghem de frustrare care ne opreşte să „respirăm“ normal. Avem enorm de spus şi nu găsim nici un răgaz pentru a asculta. În plus, orice referire la o valoare culturală supusă dezbaterii ni se pare un atentat la adresa competenţelor noastre intelectuale, un amestec nepermis în convingerile pe care ni le-am format cu greu, în vremuri aspre. 

(va urma)

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.